Introducere

Daca in anul 1900, abia 4 % din populatia lumii reuseau sa atinga varsta de 65 de ani, in anul 2030 aproximativ 20 % vor avea peste 65 de ani – doar in SUA 60 de milioane. Dementele afecteaza intre 5 si 7 % din populatia mai in varsta de 65 de ani, respectiv 50 % din cei de peste 80 de ani.

Dementa este un sindrom dobandit de deteriorare intelectuala. Conform DSM V dementele sunt impartite in 2 categorii: tulburarea neurocognitiva majora si tulburarea neurocognitiva usoara.

Tulburarea neurocognitiva este definita ca declinul nivelului cognitiv actual fata de cel din trecut. In mod normal, acest declin cognitiv implica performanta la un test de la doua sau mai multe deviatii standard sub normele testelor formale. Deficitele cognitive trebuie sa fie suficiente pentru a afecta functionarea independenta a individului, dar nu trebuie sa fie asociate cu alte simptome de tulburare mentala (cum ar fi tulburarea depresiva majora). Tulburarea neurocognitiva usoara este definita in mod similar, dar conform DSM V deficitele sunt modeste. Performanta cognitiva la un test trebuie sa fie in acest caz intre o deviatie si doua deviatii standard. Pe langa aceasta, deficitele cognitive nu trebuie sa interfereze cu functionarea independenta a persoanei.

Posibile cauze

Cauzele clare ale dementei Alzheimer sunt inca in stadiu de cercetare. Avand in vedere ca expectanta de viata creste la nivel global, numarul bolnavilor de Alzheimer creste de asemenea. De aceea, cercetarea in acest domeniu este intensa. In continuare sunt prezentate sumar unele din posibilele cauze ale dementelor.

Corelatii anatomice

Printre corelatiile anatomice se numara: placile senile nevritice, ghemurile neurofibrilare, schimbarile neurocorticale (de exemplu, reducerea din volum a cortexului), schimbarile cortexului paralimbic (cum ar fi deteriorarea cortexului entorhinal), modificarile celulare (printre care degradarea neuronilor hipocampului la varste fragede), schimbarile neurotransmitatorilor (de exemplu, reducerea dopaminei sau noradrenalinei).

Susceptibilitatea genetica si structura anormala a protenilor

Riscul de a fi bolnav de Alzheimer creste cu 3,8 % daca un frate a avut boala si cu 10 % in cazul in care un parinte a suferit de aceasta tulburare.

Dupa aplicarea testelor moleculare s-au descoperit trei proteine susceptibile pentru aparitia dementei Alzheimer: proteina precursoare a β-amiloidului (B-APP), proteinele transmembranare persenilina 1 si 2.

Urme de metale

In studii cu animale au fost identificate degenerari neurofibrilare asemanatoare celor din boala Alzheimer, dupa ce animalelor le-au fost date saruri de aluminiu. Cercetarile post-mortem pe oameni au relevat cresteri de 10 pana la 30 de ori in concentratia de aluminiu in creierul bolnavilor de Alzheimer. Nu se stie totusi in prezent motivul acumularii de aluminiu si nici daca reducerea concentratiei de aluminiu ar fi de ajutor.

Reactii imune

Unii cercetatori sunt de parere ca la varste inaintate sistemul imunitar isi pierde capacitatea de a recunoaste organismul propriei persoane. Prin urmare se dezvolta anticorpi anticreier ce cauzeaza degenerarea neuronala. Cu alte cuvinte, organsimul incepe sa-si distruga proprii neuroni, ceea ce duce la dementa.

Fluxul sanguin

Studiile bazate pe tomografia cu emisie de pozitroni au aratat o reducere a aportului de sange distribuit in creier si a aportului de glucoza extras din sangele tesutului nervos. Nu se stie totusi daca aceste reduceri sunt cauza sau efectul schimbarilor degenerative din creier.

Varsta la debutul bolii

Giovani Frisoni si colegii (2007) au comparat rezultatele imagisticii prin rezonanta magnetica la pacientii cu Alzheimer cu debut timpuriu (sub 65 de ani) si cei cu debut tarziu (incepand cu 65 de ani). Pacientii cu debut timpuriu prezentau o atrofie mult mai difuza in emisferele cerebrale, dar mult mai redusa in hipocamp. Aceste descoperiri dovedesc ca varsta la debutul bolii implica predispozitii diferite sau factori etiologici diferiti.

Simptome Clinice

Boala Alzeheimer are un proces lent. Treptat persoana nu mai reuseste in cele din urma  sa-si recunoasca membrii familiei. Fazele bolii pot decurge pe o perioada indelungata: de la luni la ani. Afectate sunt concentrarea, memoria de scurta si de lunga durata, orientarea, relatiile sociale si ingrijirea propriului corp.

Testarea neuropsihologica

Scalele de la testul de inteligenta Wechsler pot fi folosite pentru a diferentia deteriorarile cauzate de Alzheimer fata de cele produse de bolile cardiovasculare. Bolnavii de Alzheimer arata deficite majore la inlocuirea cifrelor cu simboluri si aranjarea imaginii. Probleme mai putin evidente se inregistreaza la substestele asamblarea obiectului, similitudini, informatii, vocabular si memorarea cifrelor.

Alte teste care ajuta la detectarea Alzheimer cuprind sarcini precum: denumirea numerelor de la coada la cap, denumirea orei pe ceasuri fara numere sau denumirea obiectelor. Huff si colegii (1986) sunt de parere ca dificultatile in identificarea obiectelor sunt mai degraba consecinta unei pierderi de informatie despre un obiect specific, decat o simpla dificultate de a activa informatia. Acest lucru e dovedit in felul urmator: de exemplu atunci cand discuta despre vreme, capacitatea verbala a pacientilor cu Alzheimer nu pare afectata, dar daca apar teme mai complexe, atunci deficitele cognitive devin clare.

Referinte

Kolb, B., si I. Q. Whishaw. Fundamentals of Human Neuropsychology (editia a 7-a). New York, NY: Macmillan Education, 2015.

Frisoni, G. B., M. Pievai, C. Testa, F. Sabattoli, L. Bresciani, M. Bonetti, A. Beltramello, K. M. Hayashi, A. W. Toga, si P. M. Thompson. The topography of grey matter involvement in early and late onset Alzheimer’s disease. Brain 130:720–730, 2007.

Huff, F. J., S. Corkin, si J. H. Growdon. Semantic impairment and anomia in Alzheimer’s disease. Brain and Language 28:235–249, 1986.

Andreea Iordan Jezlova

Andreea Iordan Jezlova

Neuropsiholog specializat in geriatrie at Evangelical Hospital Königin Elisabeth Herzberge (KEH)
S-a specializat pe adulti la varsta a treia cu probleme cognitive si afective. Printre pacientii ei se numara persoane cu dementa vasculara, Alzheimer, hidrocefalie cu presiune normala, tulburare cognitiva usoara, accidente vasculare cerebrale, oftalmoplegie supranucleara, Chorea Huntington, sindrom Korsakov, Morbus Parkinson, pacientii cu tendinte suicidare, depresie, hemoragie subarahnoidala, delir etc. Andreea este interesata de bolile neuro-degenerative si pe plan personal, avand-o pe mama ei bolnava de o dementa mai rar intalnita.
Pe langa aceasta, urmeaza formarea continua in neuropsihologie la Gesellschaft für Neuropsychologie (Societatea Germana pentru Neuropsihologie). Este membru in Consiliul Psihologilor Geriatri din Berlin-Brandenburg
Andreea Iordan Jezlova
Write a comment:

*

Your email address will not be published.

Website pentru promovarea neuropsihologiei

PSIHOLOGIE CLINICA | NEUROPSIHOLOGIE © 2013 - 2017

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.