About Andreea Iordan Jezlova

Andreea este psiholog (Master of Science), cu studii de licenta la Facultatea de Psihologie, Universitatea București si masterat stiintific în psihologie pedagogica (invatare, educatie, motivatie) si psihopatologie la Universität Potsdam, Germania. A lucrat printre altele ca stagiar în psihologie la Technische Universität Berlin, Senatul din Berlin, Clinica Salus Lindow si Spitalul Crucii Rosii din Berlin (medicină internă, geriatrie, clinica geriatrică de neuroabilitare, accidente vasculare cerebrale - stroke-unit, neurologie). Andreea lucreaza din mai 2017 in Berlin la Vitanas Clinic for Geriatrics pe neuropsihologie geriatrica. Face evaluari neuropsihologice si terapie pentru seniori. Se ocupa in special de pacientii cu dementa vasculara, Alzheimer, hidrocefalie cu presiune normala, tulburare cognitiva usoara, accidente vasculare cerebrale, oftalmoplegie supranucleara, Chorea Huntington, sindrom Korsakov, Morbus Parkinson, pacientii cu tendinte suicidare, depresie, hemoragie subarahnoidala, delir etc. De asemenea, tine grupuri terapeutice de suport pentru pacientii aflati in recuperare neurocognitiva. Pe langa aceasta, urmeaza formarea continua in neuropsihologie la Gesellschaft für Neuropsychologie (Societatea Germana pentru Neuropsihologie): de ex. cursuri de neuroanatomie functionala, neuropsihologie culturala, gestionarea situatiilor de criza precum a suicidalitatii, dementei, psihopatologie, tulburari neurocognitive in psihiatrie.

Stiati ca prin exercitii de relaxare sau prin mindfulness va veti schimba structura creierului? Mindfulness este o metoda de relaxare si inseamna constientizare completa. In cuvinte mai simple, in mindfulness nu facem decat sa ne concetram foarte puternic asupra unor lucruri. O facem prin toate simturile (miros, auz, gust, vaz etc.). Studiile stiintifice arata cat…

Sa invatam impreuna! Pentru specialisti RASPUNSUL LA CAZUL SAPTAMANII: pacient cu probleme cognitive de 3 saptamani, diagnosticat anterior cu Alzheimer avansat Un pacient de 87 de ani este trimis in iulie 2017 spre screening, dupa ce a fost internat intr-un spital ca urmare a unei caderi la domiciliu si a unei exicoze. In spitalul anterior…

Te limitezi la screening. “Teste” precum MMSE sunt insuficiente pentru a face diagnosticul diferential. Foloseste cel putin inca o baterie de teste care sa testeze competentele cat mai variate (memoria episodica, nonverbala, verbala, recunoasterea de informatii, functiile executive, orientare in spatiu, fluenta verbala, cititul etc.). Unii pacienti pot avea de exemplu doar memoria episodica afectata,…

O pacienta de 77 de ani obtine un scor de 27 din 30 de puncte la MMSE (isi aminteste 1 din 3 cuvinte). Aceasta confirma aparitia unor probleme de memorie in urma unei fracturi craniene, dupa o cazatura datorata dezechilibrului, anul trecut. La Testul Ceasului are o performanta conform varstei. In GDS are 5 puncte,…

Un pacient de 87 de ani este trimis in iulie 2017 spre screening, dupa ce a fost internat intr-un spital ca urmare a unei caderi la domiciliu si a unei exicoze. In spitalul anterior se pune diagnosticul de dementa Alzheimer severa, fara insa un diagnostic detaliat. El obtine in MMSE 15 din 30 de puncte….

O pacienta de 90 de ani obtine in timpul screening-ului 22 din 30 de puncte in MMSE. Domeniile afectate sunt memorarea (1 din 3 cuvinte memorate), atentia (nu reuseste sa faca vreun calcul sau sa spuna pe litere cuvinte, 0 calcule sau litere corecte). In testul ceasului are 5 puncte, conform Shulman. Pacienta spune ca…

Printre primele provocari la munca intr-o clinica e sa faci fata schimbarii de emotii. Cand lucrezi intr-un spital sau o clinica esti deseori sub presiunea timpului. Trebuie sa vezi intr-un timp record cat mai multi pacienti. Pacienti cu boli total diferite. Sau cu combinatii de simptome care bat cartile de medicina. Ca neuropsiholog sau psiholog…

Cercetatorii de la Royal Society for Public Health (RSPH) si Young Health Movement (YHM) s-au intrebat daca retelele sociale pot afecta psihicul uman. Intr-un studiu acestia au intrebat 1500 de tineri intre 14 si 24 de ani din Marea Britanie (mai multe aflati aici). Conform Shirley Cramer, presedintele Royal Society for Public Health (RSPH), “prin retelele sociale…

Raspunsul il aflam in urmatorul studiu de caz. Partea I – screening-ul neuropsihologic I.F. este o pacienta de 85 de ani. La screening-ul neuropsihologic este comunicativa, constienta, deschisa.  A lucrat in trecut intr-o fabrica. Povesteste ca are tuburari de somn. Se prezinta cu RMN cerebral din anul 2011 din care reiese ca are “o atrofie a…

Dupa ce am aflat ca cineva vrea sa se sinucida (click aici), ne punem deseori intrebarea cum sa reactionam corect. Specialistii se intreaba de exemplu “este nevoie de interventia psihiatrului?” sau “are dreptul persoana sa-si ia viata?”, de exemplu daca se afla in ultimul stadiu al unei boli incurabile. Sunt toate suicidele la fel? Nu,…

Munca in domeniul clinic presupune deseori confruntarea cu situatii de criza. O astfel de situatie este conversatia cu pacientul suicidar. Este una din sarcinile cele mai importante ale personalului medical (neuropsiholog, psiholog clinician, medic etc.) sa recunoasca riscul de suicid si sa opreasca pacientul. Care sunt pacientii cu risc de suicid? Femeile incearca mai des…

Dupa ce  ne pregatim (click aici), ne informam inainte de a da diagnosticul pacientului (click aici),  si dam vestea proasta (click aici), pacientul trebuie sustinut emotional. De ce sa-l sustinem emotional? Dupa ce am dat vestea proasta, este extrem de important sa sustinem emotional pacientul, care se afla intr-o situatie grava. Asteptati-va ca pacientul sa aiba o reactie…

Daca aveti un parinte sau o ruda care sufera de dementa, oamenii de stiinta britanici au vesti bune pentru dvs. In anul 2013, o echipa de medici britanici au reusit sa opreasca procesul de degenerare al celulelor nervoase la animale, pentru prima data. Substanta folosita insa avea si dezavantaje intrucat putea provoca leziuni in alte zone…

Comunicarea unui diagnostic grav poate fi o sarcina dificila pentru oricine care lucreaza in domeniul clinic. Dupa ce am aflat cum ne pregatim (click aici) si cum ne informam inainte de a da diagnosticul pacientului (click aici), urmeaza pasul 4 – comunicarea vestii proaste (Baile et al., 2000). Cum il pregatesc pe pacient? Inainte de…

Pentru personalul care lucreaza in domeniul clinic, inclusiv pentru neuropsihologii clinicieni, comunicarea vestilor proaste pacientilor e cruciala. Pentru a o face eficient, dupa ce am aflat cum ne pregatim discutia (click aici), putem trece la pasii 2 si 3 (Baile et al., 2000; von Uexküll, 2003): asigurarea ca pacientul stie deja (2) sau vrea sa afle…

In psihologie, neuropsihologie, dar si in medicina, specialistii sunt deseori confruntati cu situatia de a transmite vestile proaste pacientilor.  Diagnosticul de dementa la adult sau de retard la copil pot duce la discutii stresante atat pentru pacienti cat si personalul specializat. Pentru o discutie eficienta pentru ambele parti, conversatia poate fi structurata in 6 pasi….

Multi isi pun intrebarea aceasta. Deseori ne intrebam “la ce foloseste, cand medicul da un diagnostic pe care oricum nu-l poate trata”? Cel putin actulamente, dementa intr-adevar nu se poate trata, dar se poate incetini. Inainte de a ne pune intrebarea este insa esential sa fim siguri de diagnostic. Diagnosticul nu trebuie pus exclusiv pe…

Cum percep pacientii televizorul? Pacientii cu dementa (click aici) au probleme din ce in ce mai mari sa inteleaga emisiunile de la televizor. Acest lucru se datoreaza faptului ca bolnavii reusesc din ce in ce mai putin sa urmareasaca schimbul rapid de imagini si informatiile pe care prezentatorii le transmit oral. Unii pacienti cu Alzheimer (click aici)…

Dupa ce s-au facut investigatii amanuntite (atat prin neurolog cat si neuropsiholog), unii pacienti vor primi diagnosticul de Alzheimer. Intr-o astfel de situatie pacientii, dar si rudele lor, nu stiu la ce sa se astepte. Apartinatorii pot avea nevoie de ajutorul celorlalti, inclusiv de specialisti precum neuropsihologi, avand in vedere stresul psihic si noutatea situatiei prin care…

Intr-un articol anterior am aflat ce este sindromul disexecutiv. Baza acestui sindrom o reprezinta tulburarea controlului central. Lipsa de control poate duce inclusiv la comportamente deviante, precum agresivitate (Chevignard,  Taillefer,  Picq, Poncet,  Noulhiane, & Pradat-Diehl, 2008). Provocarile din timpul recuperarii Controlul central ne ajuta in situatii neobisnuite sa ne controlam comportamentul. Acesta ne face flexibili,…

Page 2 of 4 1 2 3 4

Website pentru promovarea neuropsihologiei

PSIHOLOGIE CLINICA | NEUROPSIHOLOGIE © 2013 - 2017

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.