Maccoby și Martin (1983) au identificat 4 stiluri parentale: neglijent, permisiv, autoritar-restrictiv și autoritativ.

Cum se comporta parintele autoritar sau restrictiv

Printre efectele stilurilor parentale cel mai intens studiate, se numără cele cu privire la educația autoritară sau restrictivă. Climatul familial restrictiv cuprinde un aport ridicat de severitate și norme, care se manifestă în special la nivelul comunicării între părinți și copii. În această atmosferă, cei mici nu pot simți că iau decizii pe cont propriu. Un alt aspect este lipsa de libertate la copii, în exprimarea propriilor dorințe și opinii. Într-un astfel de mediu, pedepsele fac parte din viața de zi cu zi. Scopul acestora este să insufle copiilor respect față de autoritate, față de munca și osteneala adulților cu care conviețuiesc (Santrock, 2007). În mod normal, părinții autoritari nu iau în considerare nevoile și dorințele copiilor lor. Mamele și tații încurajează pe cei mici să preia răspunderea asupra acțiunilor, încă de la o vârstă fragedă, în conformitate cu principiile familiei (Elstad și Stefansen, 2014).

Parintele autoritar si neurodezvoltarea

Climatul autoritar poate avea urmări grave. Un studiu cu privire la factorii ce duc la tentativele de suicid la adolescenți a demonstrat că acei copii care trăiesc în familii restrictive au un risc aproape dublu să se sinucidă decât cei din familii permisive (Donath, Graessel, Baier, Bleich & Hillemacher, 2014). Disciplina se exprimă deseori la nivel fizic: copiii sunt bătuți sau amenințați cu bătaia. Pe lângă severitatea fizică, agresivitatea verbală își face apariția sub forma jignirilor sau a poreclelor înjositoare. Lipsa privilegiilor poate crea de asemenea presiune asupra sănătății psihice a celor mici (Hoeve, Dubas, Eichelsheim,van der Laan, Smeenk și Gerris, 2009). Stresul sub care copilul trebuie să-și îndeplinească sarcinile școlare poate conduce la tulburări de concentrare și la lipsa inițiativei în rezolvarea problemelor.

Stilul autoritar-restrictiv nu influențează negativ doar partea emoțională în dezvoltarea copilului, ci și performanțele și abilitățile sale academice. În cadrul unui studiu din San Francisco, cercetătorii americani au constatat efectul negativ al familiilor restrictive asupra notelor copiilor (Dornbusch, Ritter, Leiderman, Roberts și Fraleigh, 1987). Cu cat erau mai restrictivi parinții cu atât mai mici erau notele copiilor.

Informatii despre stilul parental neglijent, permisiv aici. Informatii despre stilul autoritativ aici.

Referinte

Donath, C., Graessel, E., Baier, D., Bleich, S. & Hillemacher, T. (2014). Is parenting style a predictor of suicide attempts in a representative sample of adolescents?. BioMedCentral Pediatrics, 14, 113.

Dornbusch, S. M., Ritter, P. L., Leiderman, P. H., Roberts, D. F. & Fraleigh, M. J. (1987). The relation of parenting style to adolescent school performance. Child Development, 58(5), 1244–1257.

Elstad, J. I. & Stefansen, K. (2014). Social variations in perceived parenting styles among Norwegian adolescents. Child Indicators Research, 7, 649–670.

Hoeve, M., Dubas, J. S., Eichelsheim, V. I., van der Laan, P. H., Smeenk, W. & Gerris, J. R. M. (2009). The relationship between parenting and delinquency: A meta-analysis. Journal of Abnormal Child Psychology, 37(6), 749–775.

Maccoby, E. E., & Martin, J. A. (1983). Socialization in the context of the family: Parent-child interaction. In E.M., Hetherington (Eds.), Handbook of Child Psychology (pp. 1–102). New York: Wiley.

Santrock, J. W. (2007). A topical approach to life-span development (ediția a 3-a). Boston: McGraw-Hill.

Andreea Iordan Jezlova

Andreea Iordan Jezlova

Neuropsiholog specializat in geriatrie at Evangelical Hospital Königin Elisabeth Herzberge (KEH)
S-a specializat pe adulti la varsta a treia cu probleme cognitive si afective. Printre pacientii ei se numara persoane cu dementa vasculara, Alzheimer, hidrocefalie cu presiune normala, tulburare cognitiva usoara, accidente vasculare cerebrale, oftalmoplegie supranucleara, Chorea Huntington, sindrom Korsakov, Morbus Parkinson, pacientii cu tendinte suicidare, depresie, hemoragie subarahnoidala, delir etc. Pe langa aceasta, urmeaza formarea continua in neuropsihologie la Gesellschaft für Neuropsychologie (Societatea Germana pentru Neuropsihologie). Este membru in Consiliul Psihologilor Geriatri din Berlin-Brandenburg
Andreea Iordan Jezlova

Website pentru promovarea neuropsihologiei

PSIHOLOGIE CLINICA | NEUROPSIHOLOGIE © 2013 - 2017

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.