In prim-planul psihodiagnosticului unui copil cu ADHD trebuie sa se gaseasca cunoasterea copilului, a parintilor sau a apartinatorilor, iar dupa caz a profesorilor sau educatorilor. Cu ajutorul acestei cunoasteri se poate clarifica prezenta sau absenta simptomelor ADHD.

Intrebarile pentru identificarea simptomelor ADHD au ca tematica dezvoltarea copilului si comportamentul atipic. Astfel ca neuropsihologul sau specialistul poate afla raspunsuri la urmatoarele:

  1. Perioada gradinitei / varsta prescolara:
  • A fost copilul dvs. mereu neastamparat, nelinistit din punct de vedere motoric?
  • A avut copilul dvs. multe accidente, de exemplu la catarat?
  • A evitat copilul dvs. jocuri care cer atentie si rabdare, de exemplu puzzle? A schimbat copilul jocul adesea in timpul aceleiasi activitati?
  • A manifestat copilul dvs. un comportament riscant, de exemplu in trafic?
  1. Varsta scolii primare (pentru aceasta varsta se potrivesc in special simptomele conform ICD-10):
  • Avea copilul dvs. probleme de concentrare? Era usor de distras?
  • Era copilul dvs. uituc?
  • Facea copilul dvs. adesea greseli de neatentie?
  • Era copilul dvs. adesea nerabdator?
  • Era copilul dvs. adesea nelinistit, agitat motoric?
  • Avea copilul dvs. probleme cu cei de varsta lui sau cu alte persoane cu care intra in contact?
  • Avea copilul dvs. probleme sa astepte, sa-si amane sau sa-si controleze dorintele?
  • Lucra copilul dvs. total dezordonat, de exemplu la teme?
  1. Varsta adolescentei:
  • Parea copilul dvs. adesea nelinistit, nerabdator, in tensiune?
  • Parea copilul dvs. adesea haotic, nestructurat, fara un plan anume in viata de zi cu zi?
  • Uita adesea lucruri importante?
  • Reactiona adesea impulsiv sau fara sa se gandeasca?
  • Arata un comportament riscant?
  • Nu ducea copilul dvs. adesea o activitate la bun sfarsit? Schimba adesea activitatile sau chiar si hobby-urile?

Pe langa asta sunt identificate comorbiditati, diagnosticuri diferentiale. Pentru asta se efectueaza o anamneza familiala si medicala, care sa releve dezvoltarea copilului, frecventa si intensitatea simptomaticii, respectiv incercarile de a face fata ADHD. In acest scop este necesara folosirea unei testari multidimensionale, cu teste standardizate pentru a stabili simptomele cat mai corect.

Pentru identificarea problemelor psihologice specialistii recomanda utilizarea Kiddie-Sads-Present and Lifetime Version (K-SADS-PL) (Delmo et al., 2000). Interviurile se adreseaza grupei 6-18 ani si pot fi folosite direct atat cu copilul cat si cu parintii sau apartinatorii.
Cea mai utilizata metoda la nivel international de a identifica comportamentul atipic ADHD este folosirea Child Behavior Checklist (CBCL), disponibil inclusiv in limba romana. CBCL cuprinde cate un chestionar pentru copii, parinti si profesori.

Pentru a exclude, daca alte cauze (de exemplu, neliniste sau neatentie din cauza bullying-ului la scoala, separarea / divortul parintilor) sau alte comportamente sunt responsabile pentru simptomatica, s-a dovedit efectiva realizarea unui grafic cu evenimentele importante din viata copilului (Symptom-Life-Charts, vezi imaginea mai jos).

grafic

Acest grafic poate fi facut atat cu copilul, cat si cu parintii sau apartinatorii. In acelasi timp, este recomandabil ca graficul sa fie utilizat si in timpul terapiei pentru a vedea cum evolueaza simptomele.

In concluzie sunt tematizate in cadrul istoricului copilului: neatentia, dezorganizarea, impulsivitatea, comportamentul imprevizibil, lipsa de concentrare, rabdarea.

 

Referinte

Spröber, N., L. Fischer, si A. Brettschneider (2013). SAVE-Strategien für Jugendliche mit ADHS.

Andreea Iordan Jezlova

Andreea Iordan Jezlova

Neuropsiholog specializat in geriatrie at Evangelical Hospital Königin Elisabeth Herzberge (KEH)
S-a specializat pe adulti la varsta a treia cu probleme cognitive si afective. Printre pacientii ei se numara persoane cu dementa vasculara, Alzheimer, hidrocefalie cu presiune normala, tulburare cognitiva usoara, accidente vasculare cerebrale, oftalmoplegie supranucleara, Chorea Huntington, sindrom Korsakov, Morbus Parkinson, pacientii cu tendinte suicidare, depresie, hemoragie subarahnoidala, delir etc. Pe langa aceasta, urmeaza formarea continua in neuropsihologie la Gesellschaft für Neuropsychologie (Societatea Germana pentru Neuropsihologie). Este membru in Consiliul Psihologilor Geriatri din Berlin-Brandenburg
Andreea Iordan Jezlova
Write a comment:

Your email address will not be published.

Website pentru promovarea neuropsihologiei

PSIHOLOGIE CLINICA | NEUROPSIHOLOGIE © 2013 - 2017

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.