Cititoarea noastra ne intreaba:

Mama mea de 84 ani, are Alzheimer diagnosticat de 2 ani jumatate. Dupa tratamentele pentru halucinatii situatia s-a complicat. Au aparut ameteli, insuficenta cardiaca s-a inrautatit, iar halucinatiile au luat amploare. Din cauza insuficientei cardiace nu mai primeste niciun tratament. Nici pentru Alzheimer nici pentru inima. Ce ma deranjeaza este faptul ca nu pot fi de acord cu ea, cand imi spune despre femeile care vin in fiecare noapte la tata. Femei care noaptea vin sa o omoare, iar ziua o fac sa se simta rau (ii creste tensiunea, devine confuza de la ameteli, dureri precordiale si de mana stanga, care o tintuiesc in pat). Apoi incepe cu aceleasi propozitii la adresa sotului si a femeilor pe care ii blesteama. Pe mine acest comportament ma ingrozeste efectiv, ma enerveaza si o enerveaza ca nu sunt de acord cu ea. Eu nu-i pot valida asemenea stari si iesiri. Ce-i pot spune in asemenea situatii sa ii aduc linistea? A devenit tot mai speriata, iritata si violenta, cu sotul ei. Mi-e teama pentru siguranta lui. Va rog un sfat sa pot gestiona cu bine aceste situatii. Multumesc.

Raspunsul autoarei:

In primul rand va apreciez curajul de a pune aceasta intrebare. Este o problema cu care se confrunta extrem de multi apartinatori. Halucinatiile si comportamentul agresiv apar des in cazul dementei. Dupa cum ati observat si dvs. halucinatiile se pot inteti din cauza altor probleme medicale. E suficienta o problema la inima sau o infectie.

Cum fac fata halucinatiilor la dementa, indiferent de medicamente?
Inainte de toate trebuie eliminate sursele care provoaca halucinatiile. Aveti grija ca mama dvs. sa vada si sa auda bine. De exemplu, daca nu are aparat auditiv, daca incaperea e prost luminata, daca nu are ochelari, atunci creste pericolul de halucinatii. Bolnavii de dementa pot interpreta umbre sau sunete “normale” drept persoane sau voci. In special colturile incaperilor intunecate dar si oglinzile activeaza astfel de stari. De aceea e important, chiar si seara, ca mama dvs. sa aiba in incapere o lampa sau o lumina placuta. Oglinzile sa fie acoperite. In clinicile germane unde am lucrat cu bolnavii de dementa, se foloseau noaptea veioze cu cristale de sare (pentru un exemplu click aici).

Atunci cand vedeti ca mama dvs. e nelinistita sau speriata, luati-o de brat, managaiat-i obrajii, atingeti-i cu multa dragoste mainile. Cu cat bolnavul nu mai are control asupra intelectului, cu atat e mai sensibil la starile pe care le are. De aceea e deschis la limbajul non-verbal. Prin atingeri mangaietoare ii transmiteti si multa siguranta. Batranul se simte protejat si stie ca cineva are grija de el si il intelege.

Cum reactionez daca tot se teme?
Linistiti-o cu cuvinte la fel de mangaietoare. Nu o contraziceti ca acele femei nu exista, ca nu e adevarat etc. Stiu, e foarte greu. Dar un bolnav de dementa contrazis se va simti neinteles si asta il va infuria si mai tare. Astfel starile de agresivitate se vor agrava ca intr-un carusel. Intrati in jocul ei. Puteti sa-i spuneti “gata, au plecat”Faceti un semn cu mana in directia in care apar halucinatiile. Ca si cum le-ati alunga si le-ati face sa dispara. Transmiteti-i ca o intelegeti, de ex. “le-ai vazut si acum iti e frica; te inteleg; si mi-e mi-ar fi; dar uite, au plecat; nu mai sunt; acum esti cu noi, esti in siguranta”. Apoi distrageti-i atentia cu ceva placut ei. De exemplu, band un ceai sau o cafea impreuna, facand o plimbare, mirosind niste flori, jucandu-se cu nepotii, vorbind despre profesia ei. De obicei, cand schimbam cei 4 pereti, bolnavii se gandesc deja la alte lucruri.
De asemenea, incercati sa o tineti ocupata. De exemplu, dati-i niste servetele de impaturit, niste vase de spalat, ceva micut. Poate nu va fi corect ce face, dar macar are o ocupatie. Nu acuratea e importanta. Ocupatia ii va da un sens si nu se va mai simti inutila. Puteti apela si la biografia ei. De exemplu, multe doamne varstnice erau credincioase in trecut. Puteti spune impreuna rugaciuni sau sa cantati cantece bisericesti. Puteti canta si cantece din copilaria sau tineretea mamei. Ceva vesel. Acest lucru ii calmeaza pe batrani.
Specialistii recomanda de asemenea sa-i dati un pahar cu apa sau cu lapte de baut. Deseori bolnavii se linistesc apoi.

Cum reactionez cand deja devine violenta?
Desi este extrem de greu, trebuie sa ne amintim ca avem de-a face cu un om bolnav, cu creier atrofiat. Deja centrii controlului sunt distrusi in creier. De aceea, trebuie sa ne controlam noi si sa incercam sa fim linistiti si sa ignoram pe cat posibil comportamentul. In acelasi timp, trebuie sa aveti grija de siguranta dvs. si a tatalui. Daca are tendinta de a apuca ceva in mana, dati-i o batistuta sau un sirag de margele. Ceva inofensiv care sa ii tina mainile ocupate inca dinainte de a avea criza. De asemenea, un animal de plus care pare cat mai real sau o papusica terapeutica in forma de bebelus pot face minuni. Pentru bolnavii de dementa se pot folosi si paturi cu greutati. Acestea calmeaza si dau senzatia de siguranta. Paturile cu greutati se folosesc in interval de 15 minute. Atentie, insa! Ele se folosesc sub supraveghere din cauza pericolului de asfixiere si doar daca bolnavul le suporta.

Nu in ultimul rand, trebuie neaparat discutat cu un psihiatru profesionist despre aceste episoade. La urmatorul consult descrieti-i cat mai detaliat cum se manifesta violenta. Impreuna puteti decide care sunt pasii urmatori. Uneori rudele bolnavilor de dementa ajung la capatul puterilor si nu mai pot sa aiba grija de ei acasa. Rudele se simt depasite de situatie. Astfel unii apartinatori se decid ca bolnavul este mai bine tratat intr-un centru sau azil. Fiecare decizie este insa individuala si trebuie vazut de la caz la caz ce solutii exista.

Ce poate face medicul in cazul violentei si halucinatiilor?
Chiar si in cazul insuficientei cardiace, un psihiatru bun, cu experienta poate incerca o alta medicatie. Exista medicamente moderne, care in doza potrivita si monitorizate cu mare atentie, pot ajuta. Printre antipsihoticele care se prescriu si bolnavilor cu insuficienta cardiaca se numara olanzapina, quetiapina, amisulprida, risperidona. Insa, asta va decide doar psihiatrul. Daca mama dvs. are si alte probleme medicale, ele trebuie tratate. Va recomand sa mergeti si la un alt medic, eventual geriatru, pentru a doua parere, pentru a trata boala cardiaca.
Pe final, tot ce va pot spune e ca terapia ne-medicamentoasa e la fel de importanta ca medicamentele. Atunci cand aveti nevoie sa discutati cu alti apartinatori sau cu specialisti va recomand sa participati la grupele de suport pentru dementa. Exista si pe retelele sociale, cum ar fi facebook astfel de grupe de suport. Important e sa nu ramaneti singura cu grijile. In plus, multe ong-uri cum ar fi Societatea Romana Alzheimer ofera cursuri pentru apartinatori. Nu uitati si sa va incarcati bateriile. Rezervati-va macar o ora pe zi cu activitati placute dvs. Multa putere si curaj!

Andreea Iordan Jezlova

Andreea Iordan Jezlova

Neuropsiholog specializat in geriatrie at Evangelical Hospital Königin Elisabeth Herzberge (KEH)
S-a specializat pe adulti la varsta a treia cu probleme cognitive si afective. Printre pacientii ei se numara persoane cu dementa, tulburari neurologice, tendinte suicidare, depresie. Andreea este interesata de bolile neuro-degenerative si pe plan personal, avand-o pe mama ei bolnava de o dementa mai rar intalnita.
Pe langa aceasta, urmeaza formarea continua in neuropsihologie la Gesellschaft für Neuropsychologie (Societatea Germana pentru Neuropsihologie) si alte institutii din spatiul anglofon. Este membru in Consiliul Psihologilor Geriatri din Berlin-Brandenburg.
Scopul ei este promovarea informatiilor intr-o maniera accesibila, inteligibila atat pentru specialisti, cat si pentru oamenii fara cunostinte medicale.
Andreea Iordan Jezlova
Write a comment:

*

Your email address will not be published.

Website pentru promovarea neuropsihologiei

PSIHOLOGIE CLINICA | NEUROPSIHOLOGIE © 2013 - 2017

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.