Deprivarea sociala poate avea consecinte pentru functionarea intelectuala si fizica a copilului. De aceea copiii nascuti in orfelinate cu un coeficient de inteligenta adecvat dar cu o stimulare sociala inadecvata nu reusesc sa se dezvolte normal.

Spre exemplu, incepand din anii 70, odata cu interzicerea avorturilor si a altor forme de contraceptie, numarul copiiilor din orfelinatele romanesti a crescut alarmant, desi conditiile de acolo erau improprii pentru dezvolatarea celor mici. Odata cu caderea regimului comunist, multe familii internationale s-au oferit spre adoptie. Desi initial copiii erau malnutriti, ei s-au dezvoltat spectaculos. Totodata, aceasta grupa de copii a atras in ultimii ani multe studii neuropsihologice internationale. Specialistii au observat ca experienta deprivarii are efect pe perioada intregii vieti. Greutatea medie si inaltimea au devenit aproape normale si cei mai multi au atins dezvoltarea motorica si cognitiva. Totusi, un numar semnificativ de copii aveau tulburari de invatare si multi aveau probleme psihosociale: dificultati in dezvoltarea atasamentului cu adultii si a relatiilor sanatoase in grup. De asemenea, copiii care au fost adoptati inainte de varsta de 6 luni aveau rezultate semnificativ mai bune decat cei adoptati la varste mai tarzii (Miller, Chan, Tirella, & Perrin, 2009). Spre exemplu, cei adoptati la 18 luni sau mai tarziu aveau un coeficient de inteligenta mai mic cu cel putin 18 puncte decat copiii normali. Alte efecte se observa la nivelul marimii creierului: la copiii adoptati, la varsta de 12 ani, creierul lor este cu 20% mai mic decat al unui copil normal. Grosimea corticala este si ea mai redusa (McLaughlin, Sheridan, Winter, Fox, Zeanah, & Nelson, 2013).

Persoane din societatile postindustriale continua sa adopte copii din tari in curs de dezvoltare, copii care au fost afectati de diverse forme de deprivare sociala. Chiar si in tarile cele mai devoltate economic, multi copii continua sa sufere de diverse grade de deprivare si abuz. Din cauza acestor factori deprivarea sociala este una din cauzele cele mai des intalnite in cazul tulburarilor de invatare sau cele terapeutice sunt cele mai efective, conform studiilor, in primii 3 ani de viata (Bulut, 2013). Pentru copiii care sufera deprivare sociala la varste mai inaintate, interventiile ajuta mai putin.

Un alt caz de deprivare sociala a fost analizat de Curtiss (1978) la o fata adolescenta pe nume Genie. Ea a suferit 12 ani de deprivare sociala, inclusiv la nivelul simturilor. Fiind descoperita la varsta de 13 ani si jumatate, si-a petrecut cea mai mare parte din viata intr-o camera mica, izolata. In tot acest timp, Genie era pedepsita daca facea vreun zgomot. Dupa salvarea ei din camera, Genie a reusit sa se recupereze cognitiv complet, dar competenta lingvistica a ramas cu mult in urma altor abilitati. La testele de ascultare dihotomica, urechea ei dreapta era aproape inactiva, fenomen specific persoanelor cu leziune in zona emisferei stangi. Emisfera dreapta a lui Genie procesa in schimb atat stimulii acustici verbali cat si pe cei nonverbali, ca in cazul persoanelor care au avut emisferectomie stanga in copilarie.

Cel putin trei explicatii sunt plauzibile pentru lateralizarea din cazul ei. Prima ar fi nefolosirea emisferei drepte. A doua ar fi ca in absenta stimulilor auditivi, emisfera stanga si-ar fi pierdut capacitatea de procesa stimuli lingvistici. Aceasta explicatie este plauzibila, pentru ca si in cazul adultilor, daca acestia nu sunt expusi intensiv la limbi straine in copilarie, atunci ei vor avea dificultati in a deosebi diverse sunete mai tarziu (Werker & Tees, 1992). A treia explicatie ar fi ca emisfera stanga a lui Genie a fost inhibata de cea dreapta, de o alta structura sau emisfera stanga a preluat alte functii.

Desi nu este un element direct al deprivarii sociale, statutul socioeconomic (SE) este o variabila care combina venitul, educatia, ocupatia si este corelata cu sanatatea psihica si dezvoltarea sociala. David Boles (2011) a reanalizat studiile din anii 70 si 80 cu privire la lateralizare. El a observat o laterizare a creierului mai redusa la cei cu un statut socioeconomic scazut. De asemenea, Boles a sugerat ca un mediu cu statut socioeconomic scazut ar putea intarzia maturizarea creierului, ar reduce specializarea arealelor creierului pe o anumita functie, sau ambele fenomene simultan. Acest rezultat este totusi neclar si necesita mai multe cercetari.

In concluzie, deprivarea sociala are efecte asupra functiilor cognitive, lateralizarii dar si la nivelul fizic al creierului (de exemplu grosime, marime). Acestea duc la tulburari de dezvoltare, probleme sociale sau cognitive (limbaj, inteligenta).

 

Referinte

Boles, D. B. (2011). Socioeconomic status, a forgotten variable in laterazilation development. Brain and Cognition, 76, 52-57.

Bulut S. (2013). Intelligence development of socio-economically disadvantaged pre-school children. Annales de Psicologia, 29, 855-964.

Cortiss, S. (1978). Genie: A psycholinguistic study of a modern-day „Whild Child“. New York: Academic Press.

McLaughlin, K. A., M. A. Sheridan, W. Winter, N. A. Fox, C. H. Zeanah, & C. A. Nelson. Widespread reductions in cortical thickness following severe early-life deprivation: A neurodevelopmental pathway to attention-deficit/hyperactivity disorder. Biological Psychiatry in press.

Miller, L., W. Chan, L. Tirella, & E. Perrin (2009). Outcomes of children adopted from Eastern Europe. International Journal of Behavioral Development, 23(4), 289-298.

Werker, J. F., & R. C. Tees. The organization and reorganization of human speech perception. Annual Review of Neuroscience, 15, 377-402.

Andreea Iordan Jezlova

Andreea Iordan Jezlova

Neuropsiholog specializat in geriatrie at Evangelical Hospital Königin Elisabeth Herzberge (KEH)
S-a specializat pe adulti la varsta a treia cu probleme cognitive si afective. Printre pacientii ei se numara persoane cu dementa vasculara, Alzheimer, hidrocefalie cu presiune normala, tulburare cognitiva usoara, accidente vasculare cerebrale, oftalmoplegie supranucleara, Chorea Huntington, sindrom Korsakov, Morbus Parkinson, pacientii cu tendinte suicidare, depresie, hemoragie subarahnoidala, delir etc. Pe langa aceasta, urmeaza formarea continua in neuropsihologie la Gesellschaft für Neuropsychologie (Societatea Germana pentru Neuropsihologie). Este membru in Consiliul Psihologilor Geriatri din Berlin-Brandenburg
Andreea Iordan Jezlova
Write a comment:

Your email address will not be published.

Website pentru promovarea neuropsihologiei

PSIHOLOGIE CLINICA | NEUROPSIHOLOGIE © 2013 - 2017

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.