In viata de zi cu zi facem multe lucruri fara sa ne gandim la ele. In situatii neobisnuite trebuie sa ne concentram asupra sarcinii mai mult decaât de obicei. Ne gandim care sunt pasii de urmat si controlam exact cat de departe am ajuns. Aceasta instanta de control se numeste in neuropsihologie control central. Cand ea nu functioneaza corect, apare sindromul disexecutiv. Sindromul cuprinde asadar probleme de planificare a actiunilor, gandurilor, probleme de controlare a comportamentului, flexibilitate a gandirii sau abstractizare.
Mai exact, un pacient cu sindrom disexecutiv nu va putea controla stimulii care ii distrag atentia, va incepe actiuni pe care nu le va indeplini, va continua cu alte sarcini. De asemenea, actiunile nu permit folosirea de alternative noi. Astfel pacientul ramane prins intr-un comportament repetitiv, iar pus in fata unor decizii nu se poate hotari ce sa faca (Goldenberg, 2017).
Sindromul disexecutiv apare deseori dupa sangerari la creier si traumatisme cranio-cerebrale.
Exemplu de conversatie:
Doamna L.P. a suferit de anevrism cerebral (dilatarea vaselor de sange). Pacienta are 53 de ani, are deja copii si stranepoti. Mama ei inca traieste. L.P. si mama ei au ramas in acelasi timp insarcinate. Fiul lui L.P. este asadar de aceeasi varsta cu sora ei.
N. (neuropsiholog): Aveti o familie?
L.P.: Da, am un fiu si 4 stranepoti.
N.: 4 stranepoti…Cati ani aveti?
L.P.: Acum am 53 de ani.
N.: Si deja aveti 4 stranepoti?
L.P.: Da…
N.: Ce varste au stranepotii?
L.P.: Cel mai mare are 8 ani, apoi vine cel de 6 si cel de 4 ani.
N.: Si nepotii ce varsta au?
L.P.: Unul 8, unul 4 ani.
N.: Credeam ca stranepotii au 8 si 4 ani.
L.P.: Da…
N.: Dar nepotii nu pot avea aceeasi varsta ca stranepotii, nu?
L.P.: Da. Aveti dreptate.
N.: Deci stranepotii au 8 si 4 ani. Cati ani au atunci nepotii?
L.P.: 8 ani.
N.: Si ce varsta are cel mai mare nepot?
L.P.: 8 ani.
N.: Deci nepotul are aceeasi varsta cu stranepotul? Nepotul e in acelasi timp si stranepotul dvs.?
L.P.: Da.
N.: Este posibil?
L.P.: Da, eu zic ca da.
N.: Nu, nu se poate. Stranepotii sunt copiii nepotilor. Nu se poate ca cineva sa fie in acelasi timp si propiul copil. Ceva nu e in regula.
L.P.: Da, aveti dreptate, ceva nu e in regula. Si eu ma mir…Stefan merge la scoala, in clasa a 3-a si are 8 ani. Cel mic, are sase ani si merge in clasa intai.
N.: Se poate ca acestia sa fie de fapt nepotii si nu stranepotii?
L.P.: Cei care ma tot streseaza sunt stranepotii si nepotii: buni hai aici, buni hai acolo, buni suie-te-n copac. Stiti, mie imi place sportul, dar nici chiar asa. Si nepotii si stranepotii sunt la fel…
N.: Atunci e o minune.
L.P.: Cum asa? Doar am 53 de ani.
N.: Nu puteti avea si nepoti si stranepoti.
L.P.: Mama mea are 53 de ani. Ea are si nepoti si stranepoti.
N.: Mama dvs. are 53 de ani, la fel ca si dvs.? E posibil?
L.P.: Nu stiu ce sa zic. Eu m-am nascut in anii 60, mama in anii 40.
N.: Atunci nu se poate ca mama dvs. sa aiba 53 de ani.
L.P.: Atunci cat?
N: 73 de ani…
L.P.: Dar si ea are copii. Are o fata la fel de mare ca fiul meu. Am ramas in acelasi timp insarcinate. Atunci cum e posibil?
N.: E posibil, dar nu se poate ca mama si fiica sa aiba aceeasi varsta.
L.P.: Ba da…eu sunt dovada. Orice medic se mira de fiecare data.
Se poate observa ca gandurile pacientei sunt greu de urmarit. Aceasta incepe cu observatia corecta ca in familia ei exista 4 stranepoti, dar trage concluzia ca cei 4 stranepoti sunt de fapt copiii ei. Relatiile din familie sunt cu atat mai greu de analizat, cu cat pacienta si mama pacientei au nascut in acelasi timp. Acest lucru o bulverseaza pe L.P. Aceasta nu poate sa faca diferenta dintre ea si mama ei cand vorbeste de nepoti si stranepoti. Pacienta nu reuseste sa se concentreze asupra intrebarii si nu poate trage concluzii corecte. Pacienta ramane de asemenea ancorata mereu la raspunsul anterior. Ea tot repeta aceeasi varsta si nu-si poate schimba parerea, desi vorbeste despre persoane diferite. Flexibilitatea gandirii este deci afectata.
Bibliografie
G., Goldenberg (2017). Neuropsychologie: Grundlagen, Klinik, Rehabilitation. Elsevier: München, Germania.
Andreea Iordan Jezlova
Pe langa aceasta, urmeaza formarea continua in neuropsihologie la Gesellschaft für Neuropsychologie (Societatea Germana pentru Neuropsihologie). Este membru in Consiliul Psihologilor Geriatri din Berlin-Brandenburg
Latest posts by Andreea Iordan Jezlova (see all)
- Cititorii intreaba: Mama are dementa, probleme cardiace, halucinatii si este agresiva. Ce sa fac? - 27 April 2020
- Dementa care apare intre 40 si 70 de ani – Afazia primara progresiva - 13 January 2020
- Ce facem cand bolnavul de dementa nu mai mananca? - 23 November 2019