Dislexia se refera la dificultatea de a citi si imposibilitatea de a intelege corect un text. De aceea, evaluarea neuropsihologica se concentreaza pe identificarea dificultatilor si sugereaza strategii pentru remediere. Asadar testarea neuropsihologica poate fi folosita in procesul terapeutic sau de consiliere, atat pentru a stabili tulburarea de dezvoltare cat si pentru a gasi resursele de care copilul are nevoie.

Testele neuropsihologice masoara in general toate ariile functionale are creierului. De exemplu, la teste precum cel de sortare al cardurilor Wisconsin, care evalueaza cu precadere lobul frontal, sunt activate si alte regiuni ale creierului. Astfel, multi copii cu dificultati de invatare nu sunt doar dislexici sau au discalculie, ci au mai multe simptome pe care parintii sau profesorii nu le observa imediat. Descoperirea deficitelor de invatare ii ajuta pe adulti sa inteleaga prin ce situatie trece copilul. Testele neuropsihologice pot ajuta si in diferentierea copiilor care au tulburari de citit de cei care au doar probleme emotionale sau sociale.

Folosind testul Wechsler (WISC) Rugel (1974) a comparat 1521 de copii cu dislexie cu 554 de copii in grupul de control. El a descoperit ca grupul dislexic avea scoruri reduse la patru subteste: artimetica (arithmetic), codare (coding), informatii (information) si memorarea numerelor (digit span). Profilul ACID (pornind de la primele litere de la subtestele WISC) se confirma in multe studii. Copiii dislexici aveau in medie un scor cu 7 puncte mai mic decat grupul de control. O alta diferenta apare la fluenta verbala. Un exemplu de sarcina ar fi „spune cat mai multe cuvinte care sa inceapa cu litera S“. De asemenea, diferentierea intre partea stanga si dreapta ajuta la identificarea dislexiei. Un test de diferentiere stanga-dreapta este testul de plasare a corpului Semmes. Persoanele trebuie sa recunoasca de exemplu, daca vad partea stanga sau dreapta a fetei, genunchiul drept sau stang.

Totusi, varsta la testare este importanta. Copiii de peste 8 ani dispun de profilul ACID, pe cand cei de sub 8 ani nu. Acest lucru se explica prin faptul ca elevii de sub 8 ani deseori nu trebuie sa memoreze deocamdata informatii despre cunostinte generale si inca nu au dobandit cunostintele de aritmetica (Whishaw & Kolb, 1984). La diferentierea stanga-dreapta, daca elevii au sub 8 ani, atunci ei nu se deosebesc de cei „normali“. Dupa varsta de 8 ani copiii dislexici tind sa raspunda la nimereala. La fluenta verbala se intampla un fenomen asemanator: daca sub 8 ani nu apar diferente majore intre cele doua grupe de copii, peste 8 ani fluenta verbala a copiilor dislexici ramane la fel, pe cand cei nedislexici progreseaza constant. La testul de plasare a corpului Semmes apar diferente majore doar la adulti. Aceste rezultate demonstreaza ca testele trebuie repetate la varste diferite, inclusiv la varsta adulta, desi in copilarie unele nu vor identifica dislexia.

Evaluarea neuropsihologica trebuie insa sa contina neaparat teste specifice pentru gasirea dificultatii functionale, in cazul acesta, a cititului. Unul dintre testele cele mai utilizate in spatiul german este testul de citire si scriere Salzburg. Aici copiii trebuie sa citeasca liste de cuvinte si pseudocuvinte intr-un timp limitat: de exemplu mama (cuvant) si mala (pseudocuvant).

In concluzie, testarea neuropsihologica trebuie sa cuprinda nu doar un test, ci mai multe, pentru a confirma validitatea empirica a instrumentelor si a identifica exact tulburarea.

Referinte

Kolb, B., si I. Q. Whishaw. Fundamentals of Human Neuropsychology (editia a 7-a). New York, NY: Macmillan Education, 2015.

Rugel, R. P. WISC subtest scores of disabled readers: A review with respect to Bannatyne´s categorization. Journal of Learning Disability 17:48–55, 1974.

https://www.testzentrale.de/shop/lese-und-rechtschreibtest.html

Andreea Iordan Jezlova

Andreea Iordan Jezlova

Neuropsiholog specializat in geriatrie at Evangelical Hospital Königin Elisabeth Herzberge (KEH)
S-a specializat pe adulti la varsta a treia cu probleme cognitive si afective. Printre pacientii ei se numara persoane cu dementa vasculara, Alzheimer, hidrocefalie cu presiune normala, tulburare cognitiva usoara, accidente vasculare cerebrale, oftalmoplegie supranucleara, Chorea Huntington, sindrom Korsakov, Morbus Parkinson, pacientii cu tendinte suicidare, depresie, hemoragie subarahnoidala, delir etc. Andreea este interesata de bolile neuro-degenerative si pe plan personal, avand-o pe mama ei bolnava de o dementa mai rar intalnita.
Pe langa aceasta, urmeaza formarea continua in neuropsihologie la Gesellschaft für Neuropsychologie (Societatea Germana pentru Neuropsihologie). Este membru in Consiliul Psihologilor Geriatri din Berlin-Brandenburg
Andreea Iordan Jezlova
Write a comment:

*

Your email address will not be published.

Website pentru promovarea neuropsihologiei

PSIHOLOGIE CLINICA | NEUROPSIHOLOGIE © 2013 - 2017

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.