Adesea este foarte dificil pentru rudele, prietenii bolnavilor de dementa si chiar pentru specialisti sa poata relationa cu pacientii dementi. Nu rareori asta duce la frustrare si neintelegeri.

 

Una dintre metodele de relationare recomandate de specialistii in cazul dementei este validarea. Validarea se refera la luarea in serios a pacientului bolnav de dementa, acceptarea neconditionata si sutinerea lui. Conceptul a fost introdus in SUA pentru prima oara de Naomi Feil (2000) si ulterior dezvoltat de Nicole Richards sub o forma integrativa. Naomi Feil isi bazeaza tehnica pe principiile terapiei bazate pe client, dupa Carl Rogers. Eficacitatea metodei validarii a fost confirmata in special in primele stadii ale bolii.

 

Prin validare pacientul este abordat exact la nivelul la care se afla el. Concret, ii este permis sa ramana in propria lume si parerea lui nu este pusa la indoiala. Se incearca in special trecerea de la nivelul informational la cel emotional. Se lucreaza mult cu proverbe, expresii standard, pe care pacientul deja le cunoaste; acest lucru ii confera pacientului dement siguranta in relationarea cu cei din jur. Astfel se pun intrebari legate de starea emotionala in care se afla in spatele unei afirmatii. Aceasta stare emotionala este acceptata fara prejudecati si eventual oglindita de interlocutor (prin reformulare, mimica, dar nu imitare).

 

Validarea cuprinde in primul rand o buna observare a bolnavului. In timpul validarii trebuie respectate urmatoarele reguli de comunicare:

 

  1. Pacientul dement nu trebuie contrazis pentru ca el traieste oricum in lumea lui. In plus acesta nu poate sa inteleaga rational ce i se intampla.
  2. Cei din jurul pacientului trebuie sa se ghideze in comunicare in functie de emotiile pe care le exprima el.
  3. Comunicarea trebuie sa decurga cat mai clar, linistit, usor de inteles si empatic.
  4. Trebuie puse intrebari de tipul cine, ce, unde, cum, cand. Intrebarile de tipul de ce trebuie evitate, deoarece pacientul dement nu mai dispune de gandire logica si de aceea astfel de intrebari sunt inutile.
  5. Pacientul trebuie adresat mereu direct fata in fata.
  6. Cei din jur trebuie sa explice lucrurile pacientilor dementi,  cat mai clar si simplu.
  7. Cu pacientul dement trebuie vorbit pe un ton normal, nu mai ridicat decat de obicei (fara tipete).
  8. Pacientului dement ii trebuie acordat suficient timp pentru a reactiona si a intelege ce i s-a spus.
  9. Fiecare propozitie nu trebuie sa aiba mai mult de un mesaj (propozitiile complicate trebuie evitate).
  10. Trebuie folosita comunicarea nonverbala, adica evidentierea celor spuse prin gestica, mimica, ochi, ton, postura corporala.
  11. Emotiile aratate nu trebuie sa cuprinda exagerari sau distantari; pacientul dement observa imediat cand ceva i se simuleaza.
  12. Cei din jur trebuie sa preia limbajul pacientului.  De exemplu, daca pacientul foloseste regionalisme, ingrijitorii pot prelua din vocabular. Trebuie sa dea atentie cuvintelor, expresiior pe care el le foloseste si sa incerce sa inteleaga ce vrea el sa spuna.

 

Cum aplicam practic validarea in stadiile avansate:

 

  1. Pacientul e acceptat asa cum e.
  2. Retragerea pacientului in trecut este respectata.
  3. Nu este tratat ca un copil si nici nu il reeducam sau ii facem morala. Pacientul dement este la un stadiu la care oricum nu intelege si uita in cateva secunde ce i s-a spus.
  4. Nu este corectat (mama dvs. a murit deja). Oricum va uita informatia peste cateva momente.
  5. Nu ii distragem atentia (haideti sa bem mai bine o cafea). Altfel se poate simti neinteles si apar din nou conflite.
  6. Starea lui nu trebuie subestimata. Daca ii ignoram starea, se poate sa ignoram prin asta si alte boli, iar starea de sanatate se poate agrava.
  7. Nu este mustrat (nu e normal sa fiti rautacios). Oricum nu va intelege de ce a gresit.
  8. Nu se insista (ia mai ganditi-va, cum a fost exact?).
  9. Contactul vizual e sincer.
  10. Cu exceptia primului stadiu, cand pacientul dement refuza adesea contactul corporal, il putem mangaia in celelalte stadii. Mangaierile (pe mana, pe cap) duc la trezirea amintirilor si sunt percepute ca fiind placute.
  11. Mesajul cheie al pacientului este repetat si cuvintele cheie sunt refolosite.
  12. Miscarile bolnavului nu sunt imitate, altfel pacientul se simte ironizat si batjocorit.

Mai multe materiale in limba engleza puteti gasi aici:

 

Validarea integrativa dupa Nicole Richard (2014) aduce cateva completari. In validarea integrativa sunt puse in valoare in special resursele pacientului. Ca exemplu putem analiza urmatoarea situatie:

 

Pacientul (un fost tamplar) se afla in timpul pranzului la masa si se joaca cu lingura pe mobilier. Se gaseste astfel in lumea lui, in atelier.

 

Procedam in felul urmator:

 

  1. Constientizam starea si trasaturile pacientului: de exemplu harnicia, exactitatea, cunostintele de specialitate, sentimentul de datorie.
  2. Prin propozitii scurte ii validam comportamentul (aveti multa treaba; sunteti foarte harnic; va pricepeti foarte bine; sunteti foarte exact).
  3. Ii validam entuziasmul prin proverbe, cantece, versuri etc. (munca sfinteste locul; munca e bratara de aur).
  4. Apelam la datele biografice pe care le stim deja despre pacient, pentru a generaliza si alte informatii.

 

Atat validarea clasica cat si validarea integrativa nu presupun o reteta standard sau un model de comportament general valabil. Fiecare situatie trebuie tratata in mod special, astfel incat rudele, prietenii si specialistii sa demonstreze flexibilitate, empatie si acceptare. Dupa cum observam, principiile validarii se pot aplica nu doar cu pacientii dementi, ci si cu batranii confuzi in general.

 

Aceste sfaturi nu au scopul de a pune apartinatorii sub presiune, ci au scopul de a usura comunicarea. Ele se bazeaza pe un principiu simplu: furia sau contrazicerile nu vor imbunatati situatia, ci o vor inrautati. Pacientul nu va intelege de ce greseste si va uita oricum explicatiile apartinatorilor. Nu in ultimul rand, apelati la orice resurse de care dispuneti: prieteni, activitati placute (sport, meditatie etc.), familie. Nu ramaneti singuri cu grijile si apasarea.

 

Referinte

 

Feil, N. (2000). Validation – Ein Weg zum Verständnis verwirrter alter Menschen. München: Reinhardt Verlag.

 

Richard, N. (2014). Integrative Validation nach Richard® Wertschätzender Umgang mit demenzerkrankten Menschen. Bollendorf: Eigenverlag Carlo Richard.

 

 

Andreea Iordan Jezlova

Andreea Iordan Jezlova

Neuropsiholog specializat in geriatrie at Evangelical Hospital Königin Elisabeth Herzberge (KEH)
S-a specializat pe adulti la varsta a treia cu probleme cognitive si afective. Printre pacientii ei se numara persoane cu dementa vasculara, Alzheimer, hidrocefalie cu presiune normala, tulburare cognitiva usoara, accidente vasculare cerebrale, oftalmoplegie supranucleara, Chorea Huntington, sindrom Korsakov, Morbus Parkinson, pacientii cu tendinte suicidare, depresie, hemoragie subarahnoidala, delir etc. Andreea este interesata de bolile neuro-degenerative si pe plan personal, avand-o pe mama ei bolnava de o dementa mai rar intalnita.
Pe langa aceasta, urmeaza formarea continua in neuropsihologie la Gesellschaft für Neuropsychologie (Societatea Germana pentru Neuropsihologie). Este membru in Consiliul Psihologilor Geriatri din Berlin-Brandenburg
Andreea Iordan Jezlova
  1. 20 January 2020

    Buna ziua. Ma numesc Valentina. Mama mea de 84 ani, are Alzheimer diagnosticat de 2 ani jumatate. Dupa tratamentele pentru halucinatii situatia s-a complicat. Au aparut ameteli, insuficenta cardiaca s-a inrautatit, iar halucinatiile au luat amploare. Din cauza insuficientei cardiace nu mai primeste niciun tratament. Nici pentru Alzheimer nici pentru inima. Ce ma deranjeaza este faptul ca nu pot fi de acord cu ea, cand imi spune despre femeile care vin in fiecare noapte la tata. Femei care noaptea vin sa o omoare, iar ziua o fac sa se simta rau ( ii creste tensiunea, devine confuza de la ameteli, dureri precordiale si de mana stanga, care o tintuiesc in pat). Apoi incepe cu aceleasi propozitii la adresa sotului si a femeilor pe care ii blesteama. Pe mine acest comportament ma ingrozeste efectiv, ma enerveaza si o enerveaza ca nu sunt de acord cu ea. Eu nu-i pot valida asemenea stari si iesiri. Ce-i pot spune in asemenea situatii sa ii aduc linistea? A devenit tot mai speriata, iritata si violenta, cu sotul ei. Mi-e teama pentru siguranta lui. Va rog un sfat sa pot gestiona cu bine aceste situatii. Multumesc.

    • 27 April 2020

      Buna ziua, doamna Valentina!

      In primul rand va apreciez curajul de a pune aceasta intrebare. Este o problema cu care se confrunta extrem de multi apartinatori. Halucinatiile si comportamentul agresiv apar des in cazul dementei. Dupa cum ati observat si dvs. halucinatiile se pot inteti din cauza altor probleme medicale. E suficienta o problema la inima sau o infectie.

      Cum fac fata halucinatiilor la dementa, indiferent de medicamente?
      Inainte de toate trebuie eliminate sursele care provoaca halucinatiile. Aveti grija ca mama dvs. sa vada si sa auda bine. De exemplu, daca nu are aparat auditiv, daca incaperea e prost luminata, daca nu are ochelari, atunci creste pericolul de halucinatii. Bolnavii de dementa pot interpreta umbre sau sunete “normale” drept persoane sau voci. In special colturile incaperilor intunecate dar si oglinzile activeaza astfel de stari. De aceea e important, chiar si seara, ca mama dvs. sa aiba in incapere o lampa sau o lumina placuta. Oglinzile sa fie acoperite. In clinicile germane unde am lucrat cu bolnavii de dementa, se foloseau noaptea veioze cu cristale de sare (pentru un exemplu click aici).

      Atunci cand vedeti ca mama dvs. e nelinistita sau speriata, luati-o de brat, managaiat-i obrajii, atingeti-i cu multa dragoste mainile. Cu cat bolnavul nu mai are control asupra intelectului, cu atat e mai sensibil la starile pe care le are. De aceea e deschis la limbajul non-verbal. Prin atingeri mangaietoare ii transmiteti si multa siguranta. Batranul se simte protejat si stie ca cineva are grija de el si il intelege.

      Cum reactionez daca tot se teme?
      Linistiti-o cu cuvinte la fel de mangaietoare. Nu o contraziceti ca acele femei nu exista, ca nu e adevarat etc. Stiu, e foarte greu. Dar un bolnav de dementa contrazis se va simti neinteles si asta il va infuria si mai tare. Astfel starile de agresivitate se vor agrava ca intr-un carusel. Intrati in jocul ei. Puteti sa-i spuneti “gata, au plecat”.  Faceti un semn cu mana in directia in care apar halucinatiile. Ca si cum le-ati alunga si le-ati face sa dispara. Transmiteti-i ca o intelegeti, de ex. “le-ai vazut si acum iti e frica; te inteleg; si mi-e mi-ar fi; dar uite, au plecat; nu mai sunt; acum esti cu noi, esti in siguranta”. Apoi distrageti-i atentia cu ceva placut ei. De exemplu, band un ceai sau o cafea impreuna, facand o plimbare, mirosind niste flori, jucandu-se cu nepotii, vorbind despre profesia ei. De obicei, cand schimbam cei 4 pereti, bolnavii se gandesc deja la alte lucruri.
      De asemenea, incercati sa o tineti ocupata. De exemplu, dati-i niste servetele de impaturit, niste vase de spalat, ceva micut. Poate nu va fi corect ce face, dar macar are o ocupatie. Nu acuratea e importanta. Ocupatia ii va da un sens si nu se va mai simti inutila. Puteti apela si la biografia ei. De exemplu, multe doamne varstnice erau credincioase in trecut. Puteti spune impreuna rugaciuni sau sa cantati cantece bisericesti. Puteti canta si cantece din copilaria sau tineretea mamei. Ceva vesel. Acest lucru ii calmeaza pe batrani.
      Specialistii recomanda de asemenea sa-i dati un pahar cu apa sau cu lapte de baut. Deseori bolnavii se linistesc apoi.

      Cum reactionez cand deja devine violenta?
      Desi este extrem de greu, trebuie sa ne amintim ca avem de-a face cu un om bolnav, cu creier atrofiat. Deja centrii controlului sunt distrusi in creier. De aceea, trebuie sa ne controlam noi si sa incercam sa fim linistiti si sa ignoram pe cat posibil comportamentul. In acelasi timp, trebuie sa aveti grija de siguranta dvs. si a tatalui. Daca are tendinta de a apuca ceva in mana, dati-i o batistuta sau un sirag de margele. Ceva inofensiv care sa ii tina mainile ocupate inca dinainte de a avea criza. De asemenea, un animal de plus care pare cat mai real sau o papusica terapeutica in forma de bebelus pot face minuni. Pentru bolnavii de dementa se pot folosi si paturi cu greutati. Acestea calmeaza si dau senzatia de siguranta. Paturile cu greutati se folosesc in interval de 15 minute. Atentie, insa! Ele se folosesc sub supraveghere din cauza pericolului de asfixiere si doar daca bolnavul le suporta.

      Nu in ultimul rand, trebuie neaparat discutat cu un psihiatru profesionist despre aceste episoade. La urmatorul consult descrieti-i cat mai detaliat cum se manifesta violenta. Impreuna puteti decide care sunt pasii urmatori. Uneori rudele bolnavilor de dementa ajung la capatul puterilor si nu mai pot sa aiba grija de ei acasa. Rudele se simt depasite de situatie. Astfel unii apartinatori se decid ca bolnavul este mai bine tratat intr-un centru sau azil. Fiecare decizie este insa individuala si trebuie vazut de la caz la caz ce solutii exista.

      Ce poate face medicul in cazul violentei si halucinatiilor?
      Chiar si in cazul insuficientei cardiace, un psihiatru bun, cu experienta poate incerca o alta medicatie. Exista medicamente moderne, care in doza potrivita si monitorizate cu mare atentie, pot ajuta. Printre antipsihoticele care se prescriu si bolnavilor cu insuficienta cardiaca se numara olanzapina, quetiapina, amisulprida, risperidona. Insa, asta va decide doar psihiatrul. Daca mama dvs. are si alte probleme medicale, ele trebuie tratate. Va recomand sa mergeti si la un alt medic, eventual geriatru, pentru a doua parere, pentru a trata boala cardiaca.
      Pe final, tot ce va pot spune e ca terapia ne-medicamentoasa e la fel de importanta ca medicamentele. Atunci cand aveti nevoie sa discutati cu alti apartinatori sau cu specialisti va recomand sa participati la grupele de suport pentru dementa. Exista si pe retelele sociale, cum ar fi facebook astfel de grupe de suport. Important e sa nu ramaneti singura cu grijile. In plus, multe ong-uri cum ar fi Societatea Romana Alzheimer ofera cursuri pentru apartinatori. Nu uitati si sa va incarcati bateriile. Rezervati-va macar o ora pe zi cu activitati placute dvs. Multa putere si curaj!

Write a comment:

*

Your email address will not be published.

Website pentru promovarea neuropsihologiei

PSIHOLOGIE CLINICA | NEUROPSIHOLOGIE © 2013 - 2017

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.