Adesea este foarte dificil pentru rudele, prietenii bolnavilor de dementa si chiar pentru specialisti sa poata relationa cu pacientii dementi. Nu rareori asta duce la frustrare si neintelegeri.

Una dintre metodele de relationare recomandate de specialistii in cazul dementei este validarea. Validarea se refera la luarea in serios a pacientului bolnav de dementa, acceptarea neconditionata si sutinerea lui. Conceptul a fost introdus in SUA pentru prima oara de Naomi Feil (2000) si ulterior dezvoltat de Nicole Richards sub o forma integrativa. Naomi Feil isi bazeaza tehnica pe principiile terapiei bazate pe client, dupa Carl Rogers. Eficacitatea metodei validarii a fost confirmata in special in primele stadii ale bolii.

Prin validare pacientul este abordat exact la nivelul la care se afla el. Concret, ii este permis sa ramana in propria lume si parerea lui nu este pusa la indoiala. Se incearca in special trecerea de la nivelul informational la cel emotional. Se lucreaza mult cu proverbe, expresii standard, pe care pacientul deja le cunoaste; acest lucru ii confera pacientului dement siguranta in relationarea cu cei din jur. Astfel se pun intrebari legate de starea emotionala in care se afla in spatele unei afirmatii. Aceasta stare emotionala este acceptata fara prejudecati si eventual oglindita de interlocutor (prin reformulare, mimica, dar nu imitare).

Validarea cuprinde in primul rand o buna observare a bolnavului. In timpul validarii trebuie respectate urmatoarele reguli de comunicare:

  1. Pacientul dement nu trebuie contrazis pentru ca el traieste oricum in lumea lui.
  2. Cei din jurul pacientului trebuie sa se ghideze in comunicare in functie de emotiile pe care le exprima el.
  3. Comunicarea trebuie sa decurga cat mai clar, linistit, usor de inteles si empatic.
  4. Trebuie puse intrebari de tipul cine, ce, unde, cum, cand. Intrebarile de tipul de ce trebuie evitate, deoarece pacientul dement nu mai dispune de gandire logica si de aceea astfel de intrebari sunt inutile.
  5. Pacientul trebuie adresat mereu direct fata in fata.
  6. Cei din jur trebuie sa explice lucrurile pacientilor dementi,  cat mai clar si simplu.
  7. Cu pacientul dement trebuie vorbit pe un ton normal, nu mai ridicat decat de obicei (fara tipete).
  8. Pacientului dement ii trebuie acordat suficient timp pentru a reactiona si a intelege ce i s-a spus.
  9. Fiecare propozitie nu trebuie sa aiba mai mult de un mesaj (propozitiile complicate trebuie evitate).
  10. Trebuie folosita comunicarea nonverbala, adica evidentierea celor spuse prin gestica, mimica, ochi, ton, postura corporala.
  11. Emotiile aratate nu trebuie sa cuprinda exagerari sau distantari; pacientul dement observa imediat cand ceva i se simuleaza.
  12. Cei din jur trebuie sa preia limbajul pacientului.  De exemplu, daca pacientul foloseste regionalisme, ingrijitorii pot prelua din vocabular. Trebuie sa dea atentie cuvintelor, expresiior pe care el le foloseste si sa incerce sa inteleaga ce vrea el sa spuna.

Cum aplicam practic validarea in stadiile avansate:

  1. Pacientul e acceptat asa cum e.
  2. Retragerea pacientului in trecut este respectata.
  3. Nu este tratat ca un copil si nici nu il reeducam sau ii facem morala. Pacientul dement este la un stadiu la care oricum nu intelege si uita in cateva secunde ce i s-a spus.
  4. Nu este corectat (mama dvs. a murit deja). Oricum va uita informatia peste cateva momente.
  5. Nu ii distragem atentia (haideti sa bem mai bine o cafea). Altfel se poate simti neinteles si apar din nou conflite.
  6. Starea lui nu trebuie subestimata. Daca ii ignoram starea, se poate sa ignoram prin asta si alte boli, iar starea de sanatate se poate agrava.
  7. Nu este mustrat (nu e normal sa fiti rautacios). Oricum nu va intelege de ce a gresit.
  8. Nu se insista (ia mai ganditi-va, cum a fost exact?).
  9. Contactul vizual e sincer.
  10. Cu exceptia primului stadiu, cand pacientul dement refuza adesea contactul corporal, il putem mangaia in celelalte stadii. Mangaierile (pe mana, pe cap) duc la trezirea amintirilor si sunt percepute ca fiind placute.
  11. Mesajul cheie al pacientului este repetat si cuvintele cheie sunt refolosite.
  12. Miscarile bolnavului nu sunt imitate, altfel pacientul se simte ironizat si batjocorit.

Validarea integrativa dupa Nicole Richard (2014) aduce cateva completari. In validarea integrativa sunt puse in valoare in special resursele pacientului. Ca exemplu putem analiza urmatoarea situatie:

Pacientul (un fost tamplar) se afla in timpul pranzului la masa si se joaca cu lingura pe mobilier. Se gaseste astfel in lumea lui, in atelier.

Procedam in felul urmator:

  1. Constientizam starea si trasaturile pacientului: de exemplu harnicia, exactitatea, cunostintele de specialitate, sentimentul de datorie.
  2. Prin propozitii scurte ii validam comportamentul (aveti multa treaba; sunteti foarte harnic; va pricepeti foarte bine; sunteti foarte exact).
  3. Ii validam entuziasmul prin proverbe, cantece, versuri etc. (munca sfinteste locul; munca e bratara de aur).
  4. Apelam la datele biografice pe care le stim deja despre pacient, pentru a generaliza si alte informatii.

Atat validarea clasica cat si validarea integrativa nu presupun o reteta standard sau un model de comportament general valabil. Fiecare situatie trebuie tratata in mod special, astfel incat rudele, prietenii si specialistii sa demonstreze flexibilitate, empatie si acceptare. Dupa cum observam, principiile validarii se pot aplica nu doar cu pacientii dementi, ci si cu batranii confuzi in general.

Aceste sfaturi nu au scopul de a pune apartinatorii sub presiune, ci au scopul de a usura comunicarea. Ele se bazeaza pe un principiu simplu: furia sau contrazicerile nu vor imbunatati situatia, ci o vor inrautati. Pacientul nu va intelege de ce greseste si va uita oricum explicatiile apartinatorilor. Nu in ultimul rand, apelati la orice resurse de care dispuneti: prieteni, activitati placute (sport, meditatie etc.), familie. Nu ramaneti singuri cu grijile si apasarea.

Referinte

Feil, N. (2000). Validation – Ein Weg zum Verständnis verwirrter alter Menschen. München: Reinhardt Verlag.

Richard, N. (2014). Integrative Validation nach Richard® Wertschätzender Umgang mit demenzerkrankten Menschen. Bollendorf: Eigenverlag Carlo Richard.

 

Andreea Iordan Jezlova

Andreea Iordan Jezlova

Neuropsiholog specializat in geriatrie at Evangelical Hospital Königin Elisabeth Herzberge (KEH)
S-a specializat pe adulti la varsta a treia cu probleme cognitive si afective. Printre pacientii ei se numara persoane cu dementa vasculara, Alzheimer, hidrocefalie cu presiune normala, tulburare cognitiva usoara, accidente vasculare cerebrale, oftalmoplegie supranucleara, Chorea Huntington, sindrom Korsakov, Morbus Parkinson, pacientii cu tendinte suicidare, depresie, hemoragie subarahnoidala, delir etc. Pe langa aceasta, urmeaza formarea continua in neuropsihologie la Gesellschaft für Neuropsychologie (Societatea Germana pentru Neuropsihologie). Este membru in Consiliul Psihologilor Geriatri din Berlin-Brandenburg
Andreea Iordan Jezlova
Write a comment:

Your email address will not be published.

Website pentru promovarea neuropsihologiei

PSIHOLOGIE CLINICA | NEUROPSIHOLOGIE © 2013 - 2017

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.