Potrivit Institutului National Heart, Lung, and Blood (Inima, Plamani si Sange), mai mult de un milion de americani au un atac de cord in fiecare an.

Cheia pentru recuperare? Acordand atentie atat mintii, cat si corpului.

Asta pentru ca un atac de cord poate afecta bunastarea psihologica, precum si sanatatea fizica. De exemplu, dupa un atac de cord, multi oameni sunt deprimati. Altii sunt anxiosi, ingrijorandu-se ca vor avea un alt atac de cord. Cu toate acestea, altii au dificultati in a-si urma sfatul medicului atunci cand vine vorba de a manca o dieta sanatoasa, de a face mai multe exercitii fizice corespunzatoare sau de a lua medicamente recomandate.

Nerespectarea acestor factori emotionali si comportamentali nu doar ii face pe oameni sa se simta rau. De asemenea, poate reduce sansele de recuperare reusita. Cercetarile arata ca depresia, chiar minora, dupa un atac de cord poate creste semnificativ sansele de a muri pentru anii urmatori. Anumiti pacienti pot prezenta un risc deosebit de mare. Pacientii care au ceea ce se numeste personalitati de tip „D”- caracterizate prin negativitate, pesimism si inhibitie sociala – au de trei ori riscul unor probleme cardiace viitoare decat alti pacienti, conform studiilor.

Din fericire, tratarea distresului psihologic (stresul negativ) pare sa imbunatateasca rezultatele fizice ale pacientilor. Intr-un studiu, de exemplu, pacientii care au beneficiat de tratament pentru depresie nu au observat doar reduceri semnificative ale simptomelor depresive. De asemenea, au vazut imbunatatiri promitatoare ale prognosticului lor. Psihoterapia in grup poate fi deosebit de utila. Intr-un alt studiu, combinarea grupului si terapia individuala pentru pacientii care au avut atac de cord a fost asociata cu o reducere de 23 la 33% a riscului de a avea un alt atac de cord sau de moarte.

Ce ajutor poate sa ofere un psiholog

Daca aveti nevoie de ajutor dupa un atac de cord, consultati un psiholog sau un alt profesionist in domeniul sanatatii mintale. El/ea va poate ajuta sa identificati zonele problematice si apoi sa dezvoltati un plan de actiune pentru a le schimba.

Mai exact, un psiholog poate ajuta in urmatoarele moduri:

  • Educarea pacientilor in ceea ce priveste respectarea tratamentului si a comportamentelor sanatoase atunci cand sunt cel mai deschisi pentru consiliere – imediat dupa internare.
  • Stabilirea unei comunicari eficiente intre pacient si membrii familiei.
  • Facilitarea unei relatii de colaborare intre pacienti, familie si furnizorii de servicii medicale.
  • Efectuarea de evaluari ulterioare pentru a determina cat de bine se confrunta pacientul si familia cu recuperarea.

Psihologii practicanti folosesc o varietate de tratamente bazate pe dovezi – cel mai frecvent terapie (de exemplu, psihoterapie cognitiv-comportamentala) – pentru a ajuta oamenii sa-si imbunatateasca viata. Psihologii, care au studii de doctorat, primesc unul dintre cele mai inalte niveluri de educatie a oricarui profesionist din domeniul sanatatii. In medie, ei petrec in America sapte ani in educatie si formare dupa diplomele lor de licenta. In România anii de studiu relevanti pot fi considerati minimum cinci cu licenta si program masteral, incluzand apoi pentru imbunatatire si dezvoltare alte programe (scoala doctorala, cursuri de formare continua, complementare, alte programe masterale).

 

Sursa: http://www.apa.org/helpcenter/heart-attack.aspx

1. National Heart, Lung, and Blood Institute. (Undated). “Heart attack.”

2. Carney, R.M., Freedland, K.E., Steinmeyer, B., Blumenthal, J.A., Berkman, L.F., Watkins, L.L., et al. (2008). “Depression and five year survival following acute myocardial infarction.” Journal of Affective Disorders, 109 (1-2): 133-138.

3. Johan Denollet, J., Schiffer, A.A., & Spek, V. (2010). “A General Propensity to Psychological Distress Affects Cardiovascular Outcomes: Evidence From Research on the Type D (Distressed) Personality Profile.” Circulation: Cardiovascular Quality and Outcomes, 3: 546-557.

4. Davidson, K.W., Rieckmann, N., Clemow, L., Schwartz, J.E., Shimbo, D., Medina, V., & et al. (2010). “Enhanced depression care for patients with acute coronary syndrome and persistent depressive symptoms: Coronary psychosocial evaluation studies randomized controlled trial.” Archives of Internal Medicine, 170 (7): 600-608.

5. Saab, P.G., Bang, H., Powell, L.H., Schneiderman, N., Thoresen, C., Burg, M., & et al. (2009). “The impact of cognitive behavioral group training on event-free survival in patients with myocardial infarction: The ENRICHD experience.” Journal of Psychosomatic research, 67 (1): 45-56.

 

Website pentru promovarea neuropsihologiei

PSIHOLOGIE CLINICA | NEUROPSIHOLOGIE © 2013 - 2017

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.