Depresia este una dintre tulburarile mentale cele mai comune care afecteaza populatia varstnicilor, avand un impact negativ asupra starii de bine psihologice si asupra calitatii vietii (Argyropoulos, Gourzis si Jestopulu, 2012), fiind asociata cu un risc crescut de suicid si cu o functionare fizica, cognitiva si sociala defectuoasa.

Simptomele depresiei

Neno, Aveyard si Heath (2008) includ in tabloul clinic al depresiei urmatoarele simptome: ganduri sau comportamente suicidare, pierderea increderii in sine, sentimente de neajutorare, sentimente de vinovatie, inutilitate si pierdere a sperantei, evitarea contactelor sociale, dificultati de concetrare si tulburari ale memoriei, lentoare psihomotorie sau agitatie, tulburari de somn si alimentare.

Acesti autori prezinta trei indicatori care delimiteaza depresia de tristete, acestia fiind reprezentati de durata simptomatologiei care trebuie sa fie prezenta de cel putin doua saptamani, absenta fluctuatiei simptomelor mentionate anterior si intensitatea acestora, care, afecteaza individul producand o detresa marcanta in functionarea sa sociala si ocupationala.

Totusi, depresia care apare in decursul perioadei de batranete difera de depresia care survine in alte perioade ale vietii, astfel ca, persoanele varstnice care sufera de depresie sunt mult mai predispuse sa experimenteze simptomele afective asociate depresiei si sunt mai predispuse sa afiseze schimbari la nivel cognitiv si sa prezinte simptome somatice si pierderea interesului, comparativ cu persoanele din alta categorie de varsta care se confrunta cu depresie (Fiske, Loebach Wetherell si Gatz, 2009).

Cu toate acestea, printre manifestarile psihopatologice ale persoanelor în varsta, depresia reprezinta una dintre cele mai importante probleme medicale, cu implicatii sociale largi, afectand in special peste 15% dintre persoanele trecute de varsta de 65 de ani (Ciucurel & Iconaru, 2012).

Preventia depresiei

Preventia este adesea adresata persoanelor care prezinta un risc crescut pentru dezvoltarea anumitor patologii, in  cazul depresiei, cea mai buna strategie fiind aceea de a fi tratate persoanele care prezinta elemente specifice tabloului clinic al depresiei, scopul fiind acela de a impiedica declansarea bolii, preventia dovedindu-se a fi o metoda eficienta in proportie de 24.6% in ceea ce priveste stoparea aparitiei depresiei (Schoevers et al., 2006). In acest sens, Cole si Dendukuri (2003) considera importanta tratarea tulburarilor de somn, ȋntrucat insomnia constituie factorul de risc cel mai semnificativ in aparitia depresiei ȋn randul varstnicilor. De asemenea, specialistii recomanda efectuarea unor exercitii fizice care s-au dovedit a fi deosebit de importante pentru sanatatea fizica si psihica a persoanelor indiferent de categoria de varsta. Pentru a preveni aparitia depresiei este important ca persoanele varstnice sa se implice in diferite activitati fie casnice, fie se pot implica in cresterea nepotilor astfel incat acestia sa se simta utili. Totodata, socializarea si mentinerea unor contacte sociale cu persoanele din jur sunt doua aspecte semnificative care au un impact pozitiv asupra starii de bine a persoanelor varstnice, fiind de asemenea o resursa utila ȋn preventia depresiei.


Bibliografie:

Argyropoulos, K., Gourzis, P. & Jestopulu, E. (2012). Prevalence of depression among elderly, Psychiatriki, 23(1), 39-45.

Ciucurel, C., & Iconaru, E. I., (2012). A case study of occupational therapy for poststroke depression in elderly. Procedia – Social and Behavioral Sciences, 46, 3865 – 3869.

Cole, M. G., & Dendukuri, N. (2003). Risk factors for depression among elderly community subjects: A systematic review and meta-analysis. American Journal of Psychiatry, 160, 1147–1156.

Fiske, A., Loebach Wetherell, J., & Gatz, M. (2009). Depression in Older Adults. Annual Review in Clinical Psychology, 2009,5, 363-389.

Neno, R., Aveyard, B., & Heath, H. (2007). Older people and Mental Health Nursing: A handbook of Care. USA: Blackwell Publishing.

Schoevers, R. A., Beekman, A. T., Deeg, D. J., Jonker, C., & van Tilburg, W. (2003). Comorbidity and risk-patterns of depression, generalised anxiety disorder and mixed anxiety-depression in later life: Results from the AMSTEL study. International Journal of Geriatric Psychiatry, 18, 994–1001.

Website pentru promovarea neuropsihologiei

PSIHOLOGIE CLINICA | NEUROPSIHOLOGIE © 2013 - 2017

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.