Grija pentru un individ cu boala Alzheimer sau cu o dementa poate fi dificila si, uneori, coplesitoare. Frustrarea este un raspuns emotional normal si valabil pentru multe dintre dificultatile de a fi ingrijitor.
Senzatia de frustrare extrema poate avea consecinte grave pentru dvs. sau pentru persoana pe care o ingrijiti. Frustrarea si stresul va pot afecta negativ sanatatea fizica sau va pot determina sa fiti agresiv fizic sau verbal fata de cel iubit.

Daca situatia dvs. de ingrijire va provoaca frustrare sau furie extrema, va recomandam sa folositi cateva tehnici noi pentru a face fata.

Frustrarea apare adesea din incercarea de a schimba o circumstanta incontrolabila. Ca ingrijitor al unei persoane cu dementa, va confruntati cu multe situatii incontrolabile. Activitatile zilnice precum imbracatul, baia si mancatul – pot deveni surse de frustrare profunde pentru dvs.

Comportamentele adesea asociate cu dementa, cum ar fi ratacirea sau intrebarile in mod repetat, pot fi frustrante pentru ingrijitori, dar sunt comportamente incontrolabile pentru persoanele cu dementa. Din pacate, nu puteti schimba pur si simplu comportamentul unei persoane care sufera de dementa.
Pentru a face fata unei circumstante incontrolabile fara frustrare extrema, va trebui:

  • sa invatati sa recunoasteti semnele de frustrare;
  • sa va calmati fizic;
  • sa va modificati gandurile intr-un mod care va reduce stresul;
  • sa invatati sa comunicati intr-un mod asertiv;
  • sa invatati sa cereti ajutor.

Daca recunoasteti semnele de frustrare, puteti interveni si sa ajustati starea de spirit inainte de a va pierde controlul. Unele dintre semnele de avertizare comune ale frustrarii includ:

  • dificultati de respiratie;
  • nod in gat;
  • crampe stomacale;
  • dureri in piept;
  • dureri de cap;
  • consumul excesiv de alcool;
  • fumatul crescut;
  • lipsa de rabdare

Cand veti deveni constienti de semnele frustrarii, puteti interveni cu o activitate imediata pentru a va ajuta sa va linistiti. Acest lucru va ofera timp sa priviti situatia mai obiectiv si sa alegeti cum sa raspundeti intr-un mod mai controlat.

Cand va simtiti frustrat, incercati sa numarati incet de la unu la zece si sa respirati adanc. Este mai bine sa lasati situatia, chiar si pentru un moment, decat sa va pierdeti controlul sau sa reactionati intr-un mod pe care il veti regreta.

De asemenea, puteti incerca sa apelati la un prieten, sa va rugati, sa meditati, sa cantati, sa ascultati muzica sau sa faceti o baie. Incercati sa experimentati raspunsuri diferite pentru a afla ce functioneaza cel mai bine pentru dvs. si pentru persoana pe care o ingrijiti.

Incercati urmatorul exercitiu de relaxare cel putin zece minute in fiecare zi: Stati intr-o pozitie confortabila intr-un loc linistit. Respirati lent si adanc si relaxati-va tensiunea din corp. In timp ce continuati sa respirati incet si adanc, va recomandam sa va imaginati un loc sigur si odihnitor si sa repetati un cuvant sau o expresie calmanta. Pe masura ce va adunati gandurile, incercati sa va reganditi situatia in moduri care reduc frustrarea. Desigur, sentimentele de frustrare apar din circumstante dificile. Daca, totusi, analizati raspunsul dvs. la o situatie frustranta, veti gasi, de obicei, o forma de gandire adaptativa sau negativa care are efectul de a va spori frustrarea, impiedicandu-va sa va uitati in mod obiectiv la situatia dvs. sau gasiti o modalitate mai buna de a va descurca.

Comunicarea buna poate reduce frustrarea, permitandu-va sa va exprimati in timp ce ii ajutati pe altii sa inteleaga limitele si nevoile dvs. Comunicarea asertiva este diferita de comunicarea pasiva sau agresiva. Cand comunicati pasiv, este posibil sa va pastrati propriile nevoi si dorinte in interior pentru a evita conflictul cu ceilalti. In timp ce acest lucru poate parea mai usor la suprafata, rezultatul pe termen lung ar putea fi ca altii simt ca va pot impinge in jurul dvs. pentru a-si face loc.
Cand comunicati agresiv, este posibil sa va fortati nevoile si dorintele pe alti. In timp ce acest lucru va permite sa va exprimati sentimentele, comunicarea agresiva ii face pe altii mai defensivi si mai putin cooperanti.

Cand comunicati in mod asertiv, va exprimati propriile nevoi si dorinte, respectand in acelasi timp nevoile si dorintele celorlalti. Comunicarea asertiva permite ambelor parti sa se angajeze intr-o discutie demna despre problema aparuta.

Este esential sa cereti si sa primiti ajutor. Discutati despre nevoile dvs. cu membrii familiei si cu prietenii care ar putea fi dispusi sa impartaseasca responsabiliatile de ingrijire. Oamenii nu isi vor da seama ca aveti nevoie de ajutor daca nu va explicati situatia si nu va cereti asistenta. Amintiti-va, aveti dreptul sa cereti ajutor si sa va exprimati nevoile.

Multe familii considera ca este frustrant sa comunice cu o persoana care are dementa. Persoana cu dementa poate repeta intrebari de fiecare data sau va poate gresi pentru altcineva. Este important sa retineti ca persoana cu dementa nu poate controla comportamentul cauzat de boala lor. Nu trebuie sa fie corectate sau aduse la “realitate”. Puteti sa le distrageti sau sa fiti de acord cu ele ca o modalitate de a va reduce frustrarea.

Retineti ca persoanele cu dementa reactioneaza adesea mai mult la sentimentele noastre decat la cuvintele noastre.

Cand aveti grija de altii, este usor sa uitati sa va ingrijiti singuri. Desi poate fi dificil sa va gasiti timp pentru a va concentra asupra dvs. si a nevoilor dvs., este foarte important sa faceti acest lucru pentru a preveni frustrarea.

Website pentru promovarea neuropsihologiei

PSIHOLOGIE CLINICA | NEUROPSIHOLOGIE © 2013 - 2017

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.