Nu doar oamenii traiesc din ce in ce mai mult, ci si animalele. De aceea, animalele ca si oamenii pot deveni victemele batranetii.
Cum se manifesta dementa la animale?
Pisicutei Miti nu prea ii merge asa de bine ca in anii tineretii. Are nevoie de ajutor cand vrea sa urce scarile, la unul din solduri are artrita. Nu prea mai iese pe usa casei, decat cand e vreme frumoasa. Miti sufera de dementa. Cel putin daca ne uitam la simptome. Miti are deja varsta biblica de 21 de ani. Exemplul ei ne arata ca varsta din ce in ce mai inaintata nu este un subiect care preocupa doar oamenii de stiinta din medicina umana, ci si veterinarii.
Specialistii vorbesc de o tulburare cognitiva, care se aseamana cu Alzheimer. Ca pisicile sau cainii pot fi afectati este clar. Oamenii de stiinta deja au gasit anii trecuti depozite de proteine tau tipice Alzheimer.
La un animal viu, diagnosticul se poate pune ca si la oameni, dupa ce s-au exclus orice alte boli.
Primele simptome alarmante au fost atunci cand Miti a inceput acum 3 ani sa miaune extrem de tare noaptea. Stapanii au incercat initial sa o linisteasca cu mangaieri, dandu-i de mancare. Totusi nu a functionat. Disperati, au mers la veterinar. Acesta i-a prescris un medicament contra durerilor si ceva pentru rinichi. Veterinarul s-a gandit ca Miti nu realizeaza cat de tare miauna pentru ca nu mai aude bine.
Miti si stapanul ei
Dupa ce medicul i-a dat medicamentul, Miti a inceput sa se linisteasca. Nu mai mienua in miezul noptii, dar a dezvoltat “tulburari de comportament”. Stapanul ei era obisnuit ca Miti sa vrea sa iasa din camera si dupa cateva zeci de minute sa intre din nou. Cum face orice pisica. Dar Miti voia brusc sa iasa, iar dupa 2-3 secunde voia sa intre din nou, dupa 2-3 secunde iar voia afara. Pe langa aceasta, Miti parea din ce in ce mai uituca: se plimba prin camera, iar dupa cativa metri se oprea si se holba brusc in gol. De altfel, cerea de mancare la fiecare 3 minute, desi farfurioara ei era plina si tocmai ce mancase cu 1 minut in urma. Mieunatul devenea din ce in ce mai tare.
Veterinarul s-a gandit ca Miti are semnele tipice dementei: schimbarea de comportament, holbatul fara un motiv anume, uitarea. Pe langa asta, varsta inaintata era un factor de risc. Mieunatul puternic poate fi un semn ca lui Miti ii e frica atunci cand stapanii nu sunt preajma. Daca nu stie unde se afla, Miti miauna si ii e frica.
Propietarii de caini relateaza experiente asemenatoare: Hugo, unul din cei mai batrani caini dintr-un adapost german, incepea din ce mai des sa devina noaptea agitat, se misca de colo-colo, latra puternic si isi facea nevoile peste tot prin casa.
Studiile arata ca aproximativ 60% dintre cainii care au 11 ani deja arata simptome. Aceasta tendinta este indiferent de rasa. Procentul creste la 68%, daca aveti un caine de peste 15 ani.
Veterinarii la nivel international sunt de parere ca studiile sunt insuficiente pentru a documenta aceasta boala la animale. Acestia ar avea nevoie de criterii clare, ca si la oameni, dupa care sa puna un diagnostic.
Totusi, stapanii lui Miti s-au obisnuit. In fiecare seara, ei ii amesteca medicamentele cu ceva unt si le adauga in mancare. Apoi o pun pe Miti la locul ei preferat in bucatarie, ii aseaza litiera langa si spera ca Miti sa reziste fara frica sau dureri pana a doua zi.
Traducere si adaptare din germana https://www.shz.de/18866766 ©2018
Andreea Iordan Jezlova
Andreea este psiholog (Master of Science), cu studii de licenta la Facultatea de Psihologie, Universitatea București si masterat stiintific în psihologie pedagogica (invatare, educatie, motivatie) si psihopatologie la Universität Potsdam, Germania. A lucrat printre altele ca stagiar în psihologie la Technische Universität Berlin, Senatul din Berlin, Clinica Salus Lindow si Spitalul Crucii Rosii din Berlin (medicină internă, geriatrie, clinica geriatrică de neuroabilitare, accidente vasculare cerebrale - stroke-unit, neurologie). Andreea lucreaza din mai 2017 in Berlin la Vitanas Clinic for Geriatrics pe neuropsihologie geriatrica. Face evaluari neuropsihologice si terapie pentru seniori. Se ocupa in special de pacientii cu dementa vasculara, Alzheimer, hidrocefalie cu presiune normala, tulburare cognitiva usoara, accidente vasculare cerebrale, oftalmoplegie supranucleara, Chorea Huntington, sindrom Korsakov, Morbus Parkinson, pacientii cu tendinte suicidare, depresie, hemoragie subarahnoidala, delir etc. De asemenea, tine grupuri terapeutice de suport pentru pacientii aflati in recuperare neurocognitiva. Pe langa aceasta, urmeaza formarea continua in neuropsihologie la Gesellschaft für Neuropsychologie (Societatea Germana pentru Neuropsihologie): de ex. cursuri de neuroanatomie functionala, neuropsihologie culturala, gestionarea situatiilor de criza precum a suicidalitatii, dementei, psihopatologie, tulburari neurocognitive in psihiatrie.