Nasterea reprezinta pentru femei, un moment de mare vulnerabilitate, in care sanatatea lor mentala poate fi afectata, depresia post-natala fiind forma de boala cea mai frecvent intalnita dupa acest eveniment.

Prezentarea clinica din DSM IV (Diagnostic and statistical manual of mental disorders) a depresiei postpartum (PPD, Post-Partum Depression) este aceea a unei tulburari depresive majore, cu simptome ca stare severa de iritabilitate si  depresie, scaderea placerii, schimbari semnificative ale apetitului si somnului, agitatie sau incetinire psihomotorie, oboseala, sentimente de inutilitate, sentimente inadecvate de vina, scaderea puterii de concentrare, ganduri recurente despre moarte sau ideatii suicidare.De altfel, PPD este destul de comuna, afectand intre 10-20% dintre mame, in primele luni de la nastere, identificarea si tratarea corespunzatoare, putand imbunatati atat viata mamei, dezvoltarea copilului pe plan psihologic, cognitiv, neurologic, motor, cat si relatia de atasament dintre cei doi. Pentru ca acest lucru sa se intample, este necesar sa fim constienti de barierele ce ne pot sta in cale2:

  • Incapacitatea mamelor de a-si dezvalui sentimentele, din teama sau confuzie, atitudine ce le este de multe ori intarita de membrii familiei sau de reticenta unor cadrelor medicale de a raspunde nevoilor emotionale si practice ale femeilor;
  • Lipsa cunostintelor despre depresia postpartum si/sau acceptarea miturilor, ceea ce duce la incapacitatea identificarii corecte a simptomelor;

Plansul excesiv in randul copiilor nou-nascuti poate ridica parintilor probleme din cele mai diverse, chiar daca in cea mai mare parte a timpului este inofensiv pentru infant. Intensitatea si durata plansului bebelusilor atinge punctul culminant in primele lor 3 luni de viata. Toti nou-nascutii sanatosi si care nu prezinta niciun risc in dezvoltare, vor plange pentru perioade lungi de timp fara vreun motiv aparent care sa fie asociat cu o patologie. Aceasta perioda de 3 luni corespunde si cu cel mai probabil punct de aparitie pentru depresia post-natala materna sau paterna.

Exista dovezi care ne arata ca depresia postnatala in randul mamelor, prin insensibilitatea si indisponibilitatea lor, influenteaza in mod negativ anumite aspecte ale dezvoltarii copilului, in mod special dificultate in a se autoregla emotional, iritabilitate si crize de plans. Mezulis et al.5, au observat ca, in cazul in care infantul este ingrijit de tata cu PPD, in primele 6 luni de viata, efectele acestei interactiuni sunt mai puternice in sens negativ decat cele ale unei interactiuni mama cu PPD si nou-nascut. PPD se poate sa interfereze cu abilitatea infantului de a-si folosi plansul ca semnal, ca mod de a interactiona, de a comunica cu mama sa, ceea ce ii poate compromite dezvoltarea socio-emotionala.

Mamele cu PPD isi privesc mai putin copiii, sunt mai putin active si au un nivel de responsivitate mai scazut fata de semnalele trimise de catre nou-nascuti. De cealalta parte, bebelusii pot fi somnolenti sau agitati si tensionati, isi privesc mai putin mamele si se angajeaza mai mult in activitati auto-dirijate.3 In aceeasi nota, s-a descoperit ca nou-nascutii cu mame PPD, petrec mai mult timp atingandu-si propria piele, comportament ce compenseaza lipsa unei atingeri pozitive din partea figurii de atasament.4 In 19956 a fost realizat un experiment ce a constat in compararea pattern-urilor de plans ale nou-nascutilor cu mame diagnosticate cu depresie, si ale celor cu mame sanatoase, la varsta de 3 luni si mai apoi la varsta de 6 luni. Din inregistrarile zilnice, pe o saptamana, autorii si-au putut da seama ca exista pattern-uri similare intre cele doua grupuri, si intre cele doua varste testate (ex: plansul a atins punctul culminant dupa-amiaza si la inceputul serii; de asemenea, s-a observat o descrestere a timpului total in care copilul a plans intr-o saptamana, la implinirea varstei de 6 luni). Chiar si asa, copiii ai caror mame aveau depresie, au plans un numar semnificativ mai mare de ore pe zi, la varsta de 3 luni. Mai mult decat atat, mamele acestor copii, nu i-au evaluat pe acestia ca fiind mai dificili, ceea ce ne sugereaza faptul ca diferentele observate nu se pot explica simplu ca functie a temperamentului copilului. Odata cu trecerea varstei de 6 luni, depresia mamelor a inceput sa se dizolve si la fel s-a intamplat si cu diferentele inter-grup.

In concluzie, studiile preliminarii din domeniu, ne sugereaza ca frecventa plansului nou-nascutului este mai crescuta si ca PPD poate reduce capacitatea mamei de a procesa semnalele bebelusului (ex: plansul), ceea ce interfereza cu procesul natural de dezvoltare socio-emotionala a celui mic. Pe de alta parte, este la fel de adevarat ca plansul bebelusului influenteaza in sens negativ starea de spirit a mamei. In acest punct ne este inca neclar daca crizele de plans excesive in prezenta depresiei postpartum sunt o „fereastra” ce ne permite doar sa observam diada relationala toxica mama-copil sau sunt o „usa” prin care putem intra, interveni si imbunatati produsul dezvoltarii infantului si sanatatea mentala a mamei.

Referinte:

  1. American Psychiatric Association. (2000). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (4th ed., text rev.). doi:10.1176/appi.books.9780890423349.
  2. Dennis, C., & Chung-Lee, L. (2006). Postpartum Depression Help-Seeking Barriers and Maternal Treatment Preferences: A Qualitative Systematic Review. Birth, 33(4), 323-331. doi:10.1111/j.1523-536x.2006.00130.x
  3. Field, T., Diegoa, M. A., Dieter, J., Hernandez-Reif, M., Schanberg, S., Kuhn, C., Yando, R., Bendell, D. (2001). Depressed withdrawn and intrusive mothers’ effects on their fetuses and neonates. Infant Behaviour and Development, 24(1), 27-39.
  4. Herrera, E., Reissland, N., Shepherd, J. (2004). Maternal touch and maternal child-directed speech: effects of depressed mood in the postnatal period. J Affect Disord., 81(1), 29-39.
  5. Mezulis, A. H., Hyde, J. S., Clark, R. (2004). Father involvement moderates the effect off maternal depression during a child’s infancy on child behavior problems in kindergarten. J Fam Psychol., 18(4), 575-588
  6.  Milgrom, J., Westley, D. T., McCloud, P. I. (1995). Do infants of depressed mothers cry more than other infants? Journal of Paediatrics and Child Health, 31(3), 218-221.

Write a comment:

*

Your email address will not be published.

Website pentru promovarea neuropsihologiei

PSIHOLOGIE CLINICA | NEUROPSIHOLOGIE © 2015 - 2021

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.