Conform unui studiu condus un psiholog de la Universitatea din Arizona, dupa o noapte de somn neodihnitor, capacitatea de a recunoaste daca cei din jurul nostru sunt fericiti sau tristi poate fi afectata.

Cercetarea publicata in jurnalul Neurobiologia somnului si ritmurile circadiene Neurobiology of Sleep and Circadian Rhythms a ajuns la concluzia ca participantii la studiu au intampinat dificultati in identificarea expresiilor faciale de fericire sau tristete atunci cand au fost deprivati de somn, spre deosebire de atunci cand au dormit bine.

Abilitatea participantilor nedormiti de a interpreta expresiile faciale ale altor emotii — furie, frica, surpriza si dezgust — nu a fost insa afectata. Aceasta deoarece ne-am adaptat sa recunoastem acele emotii mai primitive pentru a putea supravietui pericolelor iminente, declara cercetatorul William D.S. Killgore, professor de psihiatrie, psihologie si imagistica medicala la Universitatea din Arizona.

Daca emotiile precum frica si furia pot indica o amenintare, emotiile sociale precum fericirea si tristetea ne sunt mai putin necesare pentru supravietuirea imediata. Cand suntem obositi, se pare ca suntem mai inclinati sa ne implicam in recunoasterea acelor emotii ce ne-ar putea afecta pe termen scurt siguranta si starea de bine, a declarat Killgore.

“Daca cineva are de gand sa ne faca rau, chiar daca nu am dormit, tot putem sa ne aparam,” a spus Killgore. “Citirea expresiei de tristete sau fericire nu este importanta intr-o situatie de pericol iminent, deci, daca ceva este afectat de lipsa de somn, aceea este abilitatea de a recunoaste emotii sociale.”

Datele utilizate de studiu au facut parte dintr-un studiu mai extins referitor la efectele deprivarii de somn asupra evaluarii sociale, emotionale si morale. Killgore a inceput proiectul pe vremea cand lucra ca psiholog cercetator in Armata S.U.A..

Studiul acesta a adunat date de la 54 de participanti, carora li s-au aratat fotografii cu aceeasi fata masculina ce exprima niveluri diferite de frica, fericire, tristate, furie, surpriza si dezgust. Participantilor li s-a cerut sa indice care dintre cele sase emotii credeau ca este exprimata cel mai mult pe fiecare fata.

Pentru a se evalua abilitatea participantilor de a interpreta mai multe expresii emotionale, imaginile prezentate au fost alcatuite din expresii faciale comune confuze, amestecate si colationate de un program de computer. De exemplu, o fata poate manifesta 70 % tristete si 30 % dezgust sau invers. Participantii au vazut un total de  180 de expresii faciale amestecate la fiecare sesiune de testare.

Raspunsurile participantilor la imagini au fost comparate cu raspunsurile date de ei dupa ce au fost deprivati de somn timp de o noapte.

Cercetatorii au descoperit ca expresiile faciale foarte evidente — precum incruntarea evidenta (90 % fericire sau 90 % tristete) — au fost usor de identificat, indiferent cat de mult sau putin dormise participantul. Participantii deprivati de somn insa au identificat mult mai greu si in mod corect mai multe expresii subtile de fericire si tristete, desi recunoasterea celorlalte emotii a ramas neschimbata.

Cand participantii au fost testati din nou dupa o noapte de recuperare a somnului, recunoasterea expresiilor de fericire si tristete s-a ameliorat, revenind la normal.

Desi diferenta in capacitatea de recunoastere nu a fost deosebit de mare, este totusi indeajuns pentru a afecta semnificativ interactiunile sociale esentiale, a declarant  Killgore.

“In societatea noastra, cu greu reusim sa dormim 7-8 ore de somn neintrerupt, asa cum ar fi nevoie. Americanul obisnuit doarme in medie mai putin de sase ore, ceea ce poate  afecta capacitatea de citire a expresiilor faciale in interactiunile zilnice”, a declarat Killgore. “E posibil sa raspundem neadecvat cuiva a carei expresie faciala nu i-am interpretat-o corect, mai ales ca aceste emotii sociale sunt cele ce ne sunt specifice noua, oamenilor. Sau poate nu vom fi la fel de empatici. Sotul sau o persoana importanta poate avea nevoie de ceva de la noi, iar noi nu suntem la fel de capabili sa intelegem aceasta ca in mod normal. Astfel putem ajunge la probleme de relationare in cuplu sau la locul de munca. Personal, consider ca aceasta este una dintre cele mai mari probleme — modul in care sunt afectate relatiile noastre.”

Cercetearea lui Killgore aduce elemente suplimentare celorlalte cercetari existente despre efectele deprivarii de somn asupra cortexului prefrontal ventromedial — o arie cerebrala care ii ajuta pe oameni sa evalueze si sa ia decizii, utilizand emotii.

Un studiu anterior, publicat de Seung-Schik Yoo si colegii sai de la Harvard, a demonstrat ca, in cazul deprivarii de somn la oameni, are loc o deconectare intre cortexul prefrontal cortex si amigdala — una din ariile cerebrale esentiale ce reactioneaza emotional.

“Asadar, in termini simpli, partea de creier care controleaza emotiile si partea care vede expresiile faciale si raspunde la continutul emotional incep sa isi piarda abilitatea de a comunica”, spune Killgore. “Am dorit sa testam, sa vedem daca este adevarat acest lucru in privinta modului de citire a expresiilor faciale — si, intr-adevar, se pare ca este adevarat.”


http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2451994416300219

Website pentru promovarea neuropsihologiei

PSIHOLOGIE CLINICA | NEUROPSIHOLOGIE © 2013 - 2017

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.