Pentru majoritatea parintilor, cand aud pentru prima data termenul de “evaluare neuropsihologica”, probabil pare ceva misterios, necunoscut, motiv pentru care exista si o oarecare reticenta. Cum specializarea neuropsihologie clinica exista oficial in multe alte tari dar nu si in Romania, experientele parintilor sunt diverse. “Evaluare neuropsihologica” nu reprezinta un termen pe care il aud des de la alti partinti, prieteni, medici, educatoare, invatatoare, profesori.

Daca esti parinte si este posibil sau chiar deja a primit copilul un diagnostic neurologic sau neurochirurgical, sau se pune problema existentei unor probleme de dezvoltare, acest termen ar trebui sa intre in obisnuinta si in vocabularul medical comun. Evaluarea neuropsihologica este o parte integranta din educatia si recuperarea oricarui copil cu nevoi speciale, indiferent ca are o interziere in dezvoltare, o intarziere de limbaj, epilepsie, tumora cerebrala, hidrocefalie etc. Parintii nu au nevoie de recomandare de la medicul specialist pentru a solicita o astfel de evaluare.

In mod ideal (daca este realizata o evaluare completa), raportul scris al neuropsihologului ofera multe informatii. Raportul trebuie sa comunice profesorilor, educatorilor, parintilor si medicilor informatii clare despre nevoile copilului, despre punctele sale forte si punctele slabe. Aceasta evaluare, este cea mai cuprinzatoare posibila despre un copil si ofera o imagine de ansamblu asupra functionarii acestuia. Pentru a se realiza, neuropsihologul are nevoie de istoricul detaliat al copilului din punct de vedere medical, educational, social, de observatiile directe din timpul testarii cu instrumente ce vizeaza domeniile cognitive (limbaj, memorie, atentie, functii executive, perceptie, functii vizuo-spatiale, functii senzoriomotorii), uneori de discutii separate cu cadrele didactice, alte ori observarea directa a copilului la scoala, completare de scale si chestionare standardizate de catre parinti si educatori/profesori. Neuropsihologii analizeaza fiecare abilitate specifica din perspectiva neurodiversitatii si incearca sa le integreze intr-o imagine holistica a functionarii.

Scopurile evaluarilor sunt diverse, iar recomandarile ulterioare si concluzia trebuie sa raspunda la intrebarile de referinta, la motivele pentru care un copil a fost adus la evaluare. Printre scopurile evaluarii se pot aminti sa se determine daca exista anumite probleme de dezvoltare prezente, sa se stabileasca un diagnostic (in tarile unde psihologul are dreptul de a diagnostical; in Romania rezultatele sunt preluate de catre medic), sa ghideze/faca recomandari de tratament si planificare educationala, sa masoare progresul, sa demonstreze eligibilitatea pentru CES.

Stiu ca in Romania este mai difcil in aceasta perioada sa se identifice un psiholog cunoscator al neuropsihologiei, mai ales cand nu exista programe de formare in aceasta tara. Astfel ca din punct de vedere legal evaluarea neuropsihologica intra in competentele psihologului clinician. Cu toate acestea, normele internationale presupun o formare complementara aprofundata. Totusi cand vine vorba de a se realiza evaluarea, parintii trebuie sa ia in calcul faptul ca aceasta nu dureaza 60-90 minute, timpul alocat este mult mai mare, iar minutele mentionate sunt de regula dedicate doar pentru discutia initiala cu parintii care presupune aflarea motivelor evaluarii, prezentarea ingrijorarilor asa cum le vad parintii fara sa fie copilul prezent.

Pentru a incepe procesul de evaluare, parintii furnizeaza neuropsihologului informatii prin completarea unor scale si chestionare pe care acesta le alege in functie de motivul trimiterii si ingrijorarile parintilor si prin oferirea unor informatii in mod indirect (dosare scolare – caiete/note/rapoarte de la invatatoare/educatoare; dosare medicale complete – consultatii, analize medicale, RMN/CT, scrisori de externare).

Dupa intalnirea initiala, urmeaza o evaluare directa a copilului (4-8 ore de discutii si testare). Deoarece majoritatea copiilor necesita pauze frecvente si alte acomodari datorita simptomelor, testarea se repartizeaza in zile diferite. De unde 8 ore? Vorbim de o evaluare complexa, unde doar administrarea unui instrument precum WISC-IV pentru a masura inteligente multiple (nu doar IQ general), pentru a vedea capacitatea copilui de a lucra cu anumite tipuri de informatii (ex viteza, memorie de lucru) poate dura pana la 2 ore. WISC-IV este utilizat pentru a obtine informatii despre: dizabilitati intelectuale, supradotare si abilitati inalte, analizarea profilurilor pentru a se determina dificultati de invatare. Bateria NEPSY completa dureaza in context ideal aproximativ 2 de aplicat la un copil tipic de 3-4 ani si 3-4 ore la un copil tipic de 5-12 ani. Un copil neatent, care are nevoie de reangajare in sarcina, care necesita pauze frecvente, hiperactiv, anxios, opozitionist, va extinde acest reper de timp.

Atentia neuropsihologului poate fi directionata mult mai bine daca parintii vin la testare cu un sens clar al problemelor, daca intra in proces cu o intrebare (sau mai multe) clar formulate pentru a ajunge la un raspuns mai bun. Scopul general al evaluarii neuropsihologice nu este de a cauta acul in carul cu fan la nivel de identificare de probleme, ea nu cauta probleme si acolo unde nu sunt. Neuropsihologul incearca in timpul testarii sa obtina cele mai bune rezultate de la copil. Acelasi lucru il fac si neuropsihologii in evaluarile cu adultii. Despre motivele de prezentare la evaluare voi redacta un articol separat.

Cand efectueaza evaluarea, neuropsihologul se va baza pe trei tipuri de informatii. In primul rand va folosi istoricul copilului (psihiatric, medical, neurologic, social) sau al familiei. El va stabili in functie de problema care a determinat trimiterea planul ulterior de evaluare, luand in calcul inclusiv impactul emotional al problemelor asupra copilului si a familiei. Al doilea tip de informatii reprezinta observatia directa a comportamentului si functionarii copilului. O forma de interviu clinic este realizata nu doar cu parintele, ci si cu copilul.  Al treilea tip de informatii este obtinut din testarea directa a copilului prin probe specifice masurand limbajul, atentia, functiile executive, senzoriomtoricitatea, functiile vizuospatiale si perceptive, abilitatile academice.

Scorurile de la teste sunt interpretate in contextul obtinerii celorlalte informatii, nu doar prin comparatie cu norme (de sute si copiii tipici). Doi copii diferiti pot avea aceleasi scoruri la teste, dar interpretarea ar putea insemna lucruri complet diferite bazandu-ne pe istoric si pe observatiile directe. Un simplu scor spune foarte putine despre copilul respectiv daca nu se stie cum a fost atins.

Psih. Mădălina Simion
Urmareste
Write a comment:

*

Your email address will not be published.

Website pentru promovarea neuropsihologiei

PSIHOLOGIE CLINICA | NEUROPSIHOLOGIE © 2015 - 2021

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.