Unele decizii provoaca mai multa anxietate decat altele. Printre cele care provoaca cea mai mare anxietate se afla deciziile care implica optiuni ce contin atat elemente negative, cat si elemente pozitive. Un exemplu in acest sens poate fi a alege un job mai bine platit intr-un oras departe de familie si prieteni sau a alege sa ramai la acelasi job, mai prost platit.
Cercetatorii de la Institutul Tenologic din Massachusetts au identificat recent un circuit neuronal care, aparent, sta la baza proceselor decizionale intr-o situatie de acest tip, cunoscuta si ca un conflict de apropiere-evitare. Descoperirile ar putea ajuta cercetatorii sa gaseasca noi cai de a trata tulburari psihiatrice ce se caracterizeaza prin deteriorarea proceselor decizionale, precum depresia, schizofrenia sau tulburarea de personalitate Borderline.
Alexander Frieman, un cercetator MIT, considera ca pentru a crea un tratament pentru aceste afectiuni, este nececesar sa intelegem cum functioneaza procesul decizional. Friedman si echipa sa au demonstrat care este primul pas in crearea unor potentiale terapii pentru aceste tulburari. Prin manipularea acestui circuit neuronal la soareci, cercetatorii au fost capabili sa transforme o preferinta pentru deciziile ce implica un risc si o recompensa scazute intr-o preferinta pentru recompense potential mai mari, in ciuda costurilor mai ridicate.

Luarea deciziilor grele

Luarea deciziilor mai grele a fost cercetata intr-un studiu elaborat cu scopul de intelege rolul unui grup de celule distribuite in corpul striat (Alexander Friedman, 2015). Aceasta este o regiune cerebrala intinsa, implicata in coordonarea motrica si emotionala, dar si in cateva afectiuni. Graybiel a descoperit acest grup celular in urma cu mai multi ani, dar functia acestora a ramas necunoscuta, dapt datorat in parte dimensinilor foarte mici ale acestora, imposibili de observat fara metode de imagistica a rezonantei magnetice. Studii precedente ale lui Graybiel au identificat regiuni ale cortexului prefrontal care sunt proiectate pe acest grup celular. Aceste regiuni sunt implicate, de asemenea, in procesarea emotionala, ceea ce a determinat ipoteza cercetatorilor ca acest circuit neuronal ar putea fi asociat si emotiilor.
Pentru a testa aceasta ipoteza, cercetatorii au studiat 5 sarcini comportamentale pe soareci, printre acestea fiind si un scenariu de apropiere-evitare. in acest context, unor soareci care parcurgeau un labirint li s-au dat doua optiuni: un parcurs unde se afla ciocolata amaruie, care le place, dar si o lumina puternica, pe care o displac si un parcurs care includea o lumina mai slaba, dar si o ciocolata mai scazuta in continut de cacao.

Totodata, au fost testate pe soareci si alte 4 scenarii in care deciziile erau mai usoare si aveau un nivel de anxietate mai redus. Prin folosirea optogeneticii, care combina optica si genetica, acestia au investigat circuitul care face legatura intre acest grup celular si cortex. Ceea ce au descoperit este ca circuitul are un rol cauzal in influentarea deciziilor in cazul sarcinii de apropiere-evitare, dar nicio influenta asupra celorlalte procese decizionale. Prin optogenetica, cerecetatorii au fost capabili sa stopeze sau sa initieze crearea continutului cortical al acestor celule, prin expunerea la lumina a celulelor. Cand crearea continutului a fost stopata, soarecii au ales optiunea cu risc si cu recompensa crescute cu 20% mai mult ca inainte. Pe de alta parte, cand crearea acestui continut a fost favorizata, soarecii au ales mai rar optiunea cu risc si recompensa crescute.

Cand oamenii se confrunta cu astfel de decizii, de obicei manifesta anxietate, ceea ce le influenteaza decizia, iar unii cercetatorii afirma ca acest tip de sarcina poate fi foarte relevanta pentru tulburarile de anxietate.

Un ”paznic” emotional

Dupa cum sugereaza cercetarile, corpul striat, mai exact celulele care il compun, ar putea actiona precum un protector care absoarbe informatia senzoriala si emotionala furnizata de cortex si o integreaza pentru a produce o decizie referitoare la reactiile noastre. Acest circuit protector include, aparent, o parte a creierului mijlociu denumita in latina subtantia nigra sau substanta neagra, ale carei celule contin dopamina, care joaca un rol important in motivatie si miscare. Cercetatorii considera ca, atunci cand sunt activate prin optogenetica, aceste celule ale substantei negre produc un efect pe termen lung pentru procesele decizionale, atat la oameni, cat si la animale.
Pe langa obiectivul de a descoperi potentiale tratamente pentru tulburarile de anxietate, cercetatorii incearca sa inteleaga mai bine rolul acestor celule ce contin dopamina in acest circuit neuronal, care joaca un rol critic si in Parkinson si care ar putea fi asociat si altori boli.

Referinte:

Friedman, A., Homma, D., Gibb, L. G., Amemori, K. I., Rubin, S. J., Hood, A. S., & Graybiel, A. M. (2015). A corticostriatal path targeting striosomes controls decision-making under conflict. Cell, 161(6), 1320-1333.

Website pentru promovarea neuropsihologiei

PSIHOLOGIE CLINICA | NEUROPSIHOLOGIE © 2013 - 2017

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.