Maturarea creierului

Studiile recente de imagistica din timpul ontogenezei umane au oferit o mai buna intelegere a unor procese ce implica originea, diferentierea si aparitia, la un anumit moment, a unor disfunctii de neurodezvoltare. Metodele non-invazive cum este RMN-ul (Rezonanta Magnetica Nucleara) ofera imagini tridimensionale ale creierului nou-nascutului in mai putin de 20 de minute. Se obtin astfel detalii deosebite de anatomie a creierului, cum sunt structurile corticale, subcorticale si conexiunile cerebrale. Repetarea investigatiei RMN in momente diferite ale dezvoltarii, cum ar fi scurte intervale post-parturitie, creeaza oportunitatea de a studia traiectoria de crestere cerebrala si de a le compara cu modele-control. Aceste comparatii sunt deosebit de relevante pentru medicina personalizata, unde diagnosticul timpuriu este vital pentru realizarea unei terapii specifice.

Intrebarile legate de cercetarea clinica asupra neuroimagisticii pediatrice se axeaza pe o mai buna intelegere a variabilitatii si plasticitatii dezvoltarii timpurii, dar si a traiectoriilor de dezvoltare tipice si atipice. Alte elemente esentiale – precum cele ce urmeaza – ofera o mai buna intelegere a proceselor de neurodezvoltare in vederea riscului de aparitie a bolilor psihice si posibilitatea unui diagnostic timpuriu.

  • intarzierea maturarii
  • cresterea accelerata
  • dezvoltare atipica ce se poate reuni/intersecta cu alte traiectorii de crestere
  • posibile efecte (negative) in diferite momente ale maturarii celebrale

Nu in ultimul rand, intelegerea dinamicii proceselor ce tin de dezvoltarea cerebrala atat in indivizii sanatosi cat si la cei bolnavi va conduce la o mai atenta ingrijire si la optiuni diversificate de tratament.

Provocari in cadrul contextului de cercetare

Neuroimagistica aplicata la nou-nascuti poseda multiple provocari ce implica pregatirea pacientului si alegerea unor parametri optimi pentru scanare, preferandu-se o limita de timp de maxim 15-20 de minute. Ca o regula generala in studiile legate de dezvoltarea cerebrala, nou-nascutii nu sunt sedati, astfel se realizeaza o pregatire atat a nou-nascutilor cat si a parintilor acestora pentru a obtine imagini de inalta calitate care nu sunt afectate de catre miscarea subiectilor. Analiza imagistica este bazata pe extragerea informatiei cantitative din datele imagistice, acestea incluzand masuratori volumetrice ale creierului si ale lichidului cerebrospinal dar si masuratori mai detaliate ale structurilor subcorticale si corticale. Datorita diferentelor semnificative ale formelor cerebrale, marimea si proprietatea de contrast a tesuturilor intre nou-nascuti, laboratoarele de cercetare au dezvoltat un software specializat de analiza pentru a tine cont de aceste schimbari ce au loc in cresterea cerebrala.

Imagistica avansata si capacitatea de procesare a acesteia a accentuat importanta studiilor de analiza creierului nou-nascutului in ontogeneza timpurie. Informatiile diverse asupra cresterii masei cerebrale si a conectivitatii acesteia oferite de scanari rapide si non-invazive vor aduce beneficiul unui diagnostic mai rapid, improvizand compararea dintre indivizii sanatosi si cei cu boli psihice sau neurologice. Neuroimagistica devine astfel un nou tool ce ofera masuratori in vivo ale detaliilor anatomo-functionale cerebrale in primii ani de viata ai omului. Astfel de informatii au fost obtinute in trecut numai datorita studiilor post-mortem.

O problematica importanta pentru studiile avansate de imagistica este modul de incorporare a statisticii cu datele imagistice. In timp ce se cunoaste analiza si compararea masuratorilor standard (inaltime, greutate, circumferinta craniului) si calcularea regresiei longitudinale pentru a preciza schimbarea in timp a acestor factori, este necesara extinderea unei asemenea statistici pentru prelucrarea datelor de imagistica. Aceste cercetari sunt esentiale pentru a raspunde intrebarilor despre dezvoltarea creierului la nou-nascutii sanatosi si nu numai. Datorita schimbarilor anatomice ale creierului si cele ale subtantei albe, se examineaza maturarea acesteia din urma prin analiza longitudinala ale tractusurilor nervoase, structuri ce sunt strans legate cu dezvoltarea functiilor cognitive.

Un studiu ce a implicat 84 de copii cu varstele de 2-4 saptamani, 35 de copii de 1 an si 26 de copii cu varsta de 2 ani, a aratat ca volumul cerebral total s-a marit cu 101% in primul an de viata, urmat de o crestere de 15% in al doilea an. Principalul motiv pentru modificarea structurii cerebrale din primul an de viata se datoreaza substantei cenusii (149%), urmata modest de subtanta alba (11%). Volumul cerebelos a crescut cu 240% in primul an, in timp ce in emisferele cerebrale cresterea a avut loc cu 90%. O asemenea analiza descriptiva a cresterii pattern-ului nervos din primii ani de viata ofera o mai detaliata viziune asupra timing-ului si a ratei de crestere a structurilor nervoase centrale, acestea fiind asociate direct cu diferite functii cognitive.

O analiza asemanatoare a nou-nascutilor s-a realizat pe loturi de gemeni monozigoti si dizigoti. Cercetatorii au descoperit diferente semnificative al volumului intracranial in cadrul analizei RMN, unde gemenii dizigoti au aratat o mai mare discordanta decat intre gemenii monozigoti. Heritabilitatea volumului intracranial s-a estimat a fi de 0.73, cu o valoare mai mare in cadrul substantei albe (0.85) si o valoare mai scazuta la substanta cenusie (0.56). Comparand aceste studii cu cele deja existente ale copiilor cu varste mai inaintate, se pot raspunde la intrebari despre influenta mediului asupra traiectoriei de crestere a creierului nou-nascutului.

Incluzandu-se factorii de risc pentru bolile psihice, cercetatorii au descoperit ca ventriculomegalia prenatala blanda poate prezice dezvoltarea anormala a structurilor cerebrale si, de asemenea, poate servi ca simptom pentru diferite boli neuropsihiatrice asociate cu largirea ventriculara. Un studiu similar a condus la identificarea structurala a unor anomalii cerebrale in perioadele prenatale si neonatale asociate cu riscurile genetice pentru schizofrenie. Studiile au aratat ca nu exista modificari anormale semnificative in perioada neonatala, astfel de modificari patologice aparand de-alungul perioadei postnatale de evolutie a creierului.

Aceste studii au demonstrat importanta vitala a neuroimagistiii si a analizei imagistice pentru evaluarea diferentelor de crestere cerebrala intre grupuri de indivizi cu varste diferite.

Concluzii

Comunitatea stiintifica promite un progres semnificativ datorita tehnologiei neuroimagistice, tehnologie care este implicata in studii legate de dezvoltare nervoasa de-alungul ontogenezei umane si nu numai. Noile metode de imagistica sunt non-invazive si au un timp de scanare scurt, iar rezolutia spatiala si contrastul sunt crescute. Prelucrarea datelor legate de traiectoria de crestere a creierului vizavi de evaluarea cognitiva vor oferi clinicienilor o perspectiva mai clara asupra maturarii nervoase individuale.

Progresul in neuroimagistica pediatrica si analiza imagistica asociata va dezvolta intelegerea asupra unei cresteri nervoase corespunzatoare si eventualul risc pentru boli psihice sau neurologice. Informatiile rezultate din diferite studii vor da sansa la un diagnostic mai rapid, astfel interventia terapeutica optima sa aiba loc cat mai devreme pentru pacient. Cel mai important, atat un diagnostic cat si o interventie timpurie vor conduce la o prevenire mai sigura si la costuri mai scazute.

Write a comment:

Your email address will not be published.

Website pentru promovarea neuropsihologiei

PSIHOLOGIE CLINICA | NEUROPSIHOLOGIE © 2013 - 2017

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.