Saracia poate fi definita din mai multe perspective, iar una dintre ele, de altfel limitativa ar fi perspectiva economica. In realitate insa, cercetatorii din acest domeniu sugereaza ca „sarac” inseamna mai mult decat lipsit de resurse materiale si sanatate, si accentueaza lipsa unor aspecte precum apartenenta sociala, identitatea culturala, respect, demnitate, informatii si educatie.3 De asemenea, saracia si iesirea din saracie pot fi privite ca fiind responsabilitati individuale, sau ca fiind datorate unor factori de excludere sociala care previn astfel grupurile sa evadeze din conditia precara in care se afla.8 Oamenii aflati in aceasta situatie, descriu o serie de dezavantaje interconectate care ii seaca de puterea de a merge mai departe: lipsa de materiale si imposibilitatea de a-si satisface nevoile primare (de hrana, de adapost si siguranta, financiare); senzatia permanenta de foame; durere si disconfort; epuizare; excludere; respingere; izolare si singuratate; relatii nesanatoase cu ceilalti, inclusiv in interiorul familiei; insecuritate; vulnerabilitate; grija, teama, incredere in sine scazuta; neputinta, frustrare si furie.6 Saracia s-a dovedit a fi un proces dinamic, in cadrul caruia unele familii intra si ies, ciclic de-a lungul timpul, ceea ce rezulta intr-o saracie intermitenta, mai degraba decat o saracie persistenta. Cu toate acestea insa, impactul saraciei intermitente este similar cu cel al saraciei persistente, iar atunci cand o familie paraseste comunitatea saraca, nu inseamna ca dispar efectele negative de pana atunci.

Dezvoltarea copilului si performanta academica

            Prin dezvoltarea copilului ne referim la aparitia ordonata a competentelor interconectate senzorio-motorii, cognitive, de limbaj si socio-emotionale, care depinde de bunastarea fizica a micutului, de contextul familial si de intreaga retea sociala.Cand vorbim de rezultatele scolare, ne gandim la gradul de pregatire pentru scoala, repetentia, abandonul scolar, performanta academica, nivelul de studii finalizat. Gradul de pregatire pentru scoala este definit ca un set de abilitati necesare, care influenteaza capacitatea copilului de a invata la scoala: sanatatea fizica, abilitatile motorii, capacitatea de a se ingriji singur, auto-reglare emotionala si comportamentala, abilitati sociale, abilitati de comunicare, abilitati pre-academice, atentie, curiozitate si motivatie de a invata.

Cadrul familial

            Familiile sunt principalii agenti de socializare pentru copiii lor. Pe langa satisfacerea trebuintelor primare, cum ar fi hrana, adapost, si haine, familiile transmit valori culturale si educationale si ii ajuta pe cei mici sa se adapteze la cererile si oportunitatile societatii din care fac parte. Interactiunile timpurii parinte-copil faciliteaza invatarea proceselor reglatoare si includerea copiilor in societate intr-un ritm propriu familiei si culturii lor. Copiii crescuti in saracie se considera ca experimenteaza un pericol dublu. Pe de-o parte sunt expusi direct la riscul de imbolnavire atat in casa cat si in comunitate, stres familial si aglomeratie, lipsa stimularii psiho-sociale, resurse limitate si de cele mai multe ori experimenteaza consecinte mai grave ale aceste riscuri, decat copiii care provin din familii cu un nivel mediu sau superior. De asemenea, familiile sarace, tind sa traiasca in cartiere sarace, de cele mai multe ori caracterizate prin densitate inalta, criminalitate, si putine oportunitati de socializare elevata. Scolile din aceste zone sunt de regula sarace in fonduri, asaltate de probleme de comportament si cu cadre didactice nepregatite.

Efectele saraciei

  • Factori de risc crescuti
  • Factori protectivi limitati
  • Oportunitati scazute de stimulare si imbogatire
  1. Efecte directe

            Spre exemplu, copiii crescuti in saracie, risca sa devina subnutriti sau supraponderali, datorita insecuritatii hranei.1 Dovezile ne sugereaza ca multe din efectele saraciei asupra copiilor se datoreaza comportamentului familiilor din care acestia fac parte. Acesti parinti au de regula o educatie limitata, ceea ce reduce abilitatea lor de a oferi un mediu stimulant pentru copii. De asemenea, folosesc limbaj dominat de o structura simpla, comenzi si comentarii negative, mai degraba decat de explicatii elaborate. Mai mult decat atat, aceste familii obisnuiesc sa foloseasca un parenting agresiv, aspru, bazat pe control, astfel incat nu promoveaza dezvoltarea emotionala si intarirea competentei sociale. Un alt dezavantaj major este ca un copil crescut in saracie, nu este invatat sa citeasca in primii ani de viata, ceea ce contribuie negativ la educarea auzului fonematic si la abilitatile de intelegere verbala de mai tarziu.3

  1. Efecte moderate

            Variaza in functie de particularitatile familiei sau ale copiilor. Spre exemplu, familiile cu un nivel de educatie limitat, si astfel cu abilitati decizionale reduse vor avea dificultati in a-si proteja copiii de efectele saraciei, fata de familiile cu nivel de studii superioare si cu o abordare rationala a vietii. Caracteristicile familiale pot influenta asocierea dintre saracie si dezvoltarea copilului printr-un proces numit selectie sociala.2 Spre exemplu, parintii care au atribute prosociale, cum ar fi onestitate, integritate, fiabilitate, transmit aceste valori catre copiii lor si astfel le ofera o protectie in fata saraciei.

  1. Efecte mediate

            Sunt resimtite la nivelul disfunctiilor familiale si au repercursiuni negative asupra copiilor. Se refera la faptul ca saracia si problemele financiare, pot conduce la stres familial cu un impact negativ asupra echilibrului emotional al parintilor si a sanatatii mentale a acestora, determinandu-le comportamentul si crescand sansele de a folosi masuri punitive si un parenting bazat pe control. Rezultatul sunt probleme in dezvoltarea si comportamentul copiilor. Cu alte cuvinte, familiile care sunt impovarate de stresul si presiunea saraciei, nu sunt disponibile pentru a satisface nevoile emotionale si cognitive ale copiilor lor.7

  1. Efecte tranzactionale

            Asa cum caracteristicile parintilor pot modera impactul saraciei asupra copiilor lor, la fel si caracteristicile copiilor joaca un rol similar. Spre exemplu, este mult mai probabil ca apartinatorii copiilor cu un temperament dificil sa dezvolte simptome depresive.5

Concluzie

            Saracia este in mod clar un factor de risc major pentru dezvoltarea copilului si reusita lui scolara, si se prea poate ca acest risc crescut in primii ani de viata sa continuie sa aiba efect chiar daca familia evadeaza din saracie. De aceea, dezvoltarea unor strategii de a reduce saracia este esentiala pentru dezvoltarea unor copii sanatosi iar pentru asta este importanta colaborarea dintre guvern, comunitate si familiile implicate. Este nevoie de programe de intervenitie menite sa imbogateasca mediul copiilor si sa aute familiile sa stabiliteasca modele de interactiuni pozitive care mai apoi sa fie mentinute pe perioada educatiei copilului.

In concluzie, reducerea saraciei presupune o abordare ciclica care sa:

– inceapa timpuriu in dezvoltarea copilului, pentru a-l putea pregati pentru scoala;

– implice familiile si alte contexte apropiate;

– se focuseze pe procesele indirecte care fac legatura intre saracie, dezvoltarea copilului si reusitele sale scolare;

Referinte:

  1. Casey, P. H., Szeto, K. L., Robbins, J. M., Stuff, J. E., Connell, C., Gossett, J. M., & Simpson, P. M. (2005). Child Health-Related Quality of Life and Household Food Security. Arch Pediatr Adolesc Med Archives of Pediatrics & Adolescent Medicine, 159(1), 51. doi:10.1001/archpedi.159.1.51
  2. Conger, R. D., & Donnellan, M. B. (2007). An Interactionist Perspective on the Socioeconomic Context of Human Development. Annual Review of Psychology Annu. Rev. Psychol., 58(1), 175-199. doi:10.1146/annurev.psych.58.110405.085551
  3. Engle, P. L., & Black, M. M. (2008). The Effect of Poverty on Child Development and Educational Outcomes. Annals of the New York Academy of Sciences, 1136(1), 243-256. doi:10.1196/annals.1425.023
  4. Engle, P. L., Black, M. M., Behrman, J. R., Mello, M. C., Gertler, P. J., Kapiriri, L., . . . Young, M. E. (2007). Strategies to avoid the loss of developmental potential in more than 200 million children in the developing world. The Lancet, 369(9557), 229-242. doi:10.1016/s0140-6736(07)60112-3
  5. Hyde, J. S., Else-Quest, N. M., Goldsmith, H., & Biesanz, J. C. (2004). Children’s Temperament and Behavior Problems Predict Their Employed Mothers’ Work Functioning. Child Development, 75(2), 580-594. doi:10.1111/j.1467-8624.2004.00694.x
  6. Narayan, D., Petesch, P. (2002). Voices of the Poor: From Many Lands. Oxford University Press for the World Bank. New York.
  7. Robila, M., & Krishnakumar, A. (2005). Effects of Economic Pressure on Marital Conflict in Romania. Journal of Family Psychology, 19(2), 246-251. doi:10.1037/0893-3200.19.2.246
  8. Tilly, C. (2007). Poverty and the politics of exclusion. In Moving Out of Poverty Volume 1: Cross-Disciplinary Perspectives on Mobility. Palgrave MacMillian and The World Bank. Washington, DC.
Write a comment:

*

Your email address will not be published.

Website pentru promovarea neuropsihologiei

PSIHOLOGIE CLINICA | NEUROPSIHOLOGIE © 2015 - 2021

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.