Ziua de nastere este unul din factorii de mediu care pot influenta neurodezvoltarea. Printre domeniile afectate ar fi performanta scolara si abilitatile sportive, elemente bazale pentru o viata implinita ca adult.

Sa ne gandim la noi insine: am fost la scoala, printre cei mai mari sau printre cei mai mici din clasa?

Barnsley si colegii (1985) au fost unii dintre primii cercetatori care au studiat efectul zilei de nastere in sport. Ei au descoperit o corelatie negativa intre ziua de nastere si numarul de jucatori dintr-o echipa de hochei. Mai exact, mai mult de 30% din jucatori erau nascuti in primele 3 luni ale anului (16% in ianuarie), pe cand mai putin de 15% erau nascuti in ultimele 3 luni ale anului (doar 5% in decembrie). Discrepanta zilei de nastere nu se observa doar la inceputul carierei in hochei ci creste in continuu chiar si cand jucatorii ajung intr-o liga nationala. Acest lucru se datoreaza varstei din momentul recrutarii: jucatorii trebuie sa aiba 8 ani impliniti intre 1 ianuarie si 31 decembrie din anul respectiv. Dar copiii nascuti in ianuarie intra in echipa de fapt cu un an mai devreme decat cei care intra in decembrie. Asadar copiii mai tineri, inrolati la sfarsitul anului, sunt din punct de vedere al dezvoltarii in dezavatanj, chiar de la inceput, pentru ca ei nu detin inca acele calitati cerute in orice sport de performanta (cum ar fi viteza, forta si marime fizica). De asemenea, cei mai mici au mai putin timp de joaca, mai putin sprijin din exterior si astfel creste sansa de a renunta.

La nivel educational efectele sunt similare. Lien si colegii (2005) au observat ca elevii scolarizati la o varsta frageda vor avea rezultate seminificativ mai proaste decat colegii lor si mult mai multe probleme emotionale. Acest lucru este cu atat mai important cu cat competentele socio-emotionale sunt importante pentru invatare (Huang, 2014). Copiii mici scolarizati au de asemenea mai multe sanse sa fie diagnosticati cu tulburari de invatare (aproximativ 60% din cei cu tulburari) in comparatie cu cei scolarizati mai tarziu (circa 40%) (Maddux, 1980). De asemenea, conform cercetatorilor americani, elevii mai mici au cu 50% mai multe sanse sa fie aiba deficit de atentie sau hiperactivitate (ADHD) (Elder, 2010).

Allen (2008) suegereaza ca varsta frageda la scolarizare poate afecta si identitatea sociala. De exemplu, daca este vazut de colegi ca o persoana „populara“ sau ca „tocilar“. Astfel de apelative pot influenta performanta scolara sau sanatatea psihica.

Cu toate acestea, este evident ca nu toti copiii scolarizati mai devreme sau mai tarziu vor avea astfel de experiente. Totusi, efectul zilei de nastere la scolarizare sau in practicarea unui sport nu trebuie subestimat. El poate sa influenteze calitatea vietii fiecarui individ. De aceea, parintii trebuie sa se gandeasca foarte bine la ce varsta isi trimit copiii la scoala.

Referinte

Allen, J. Relative age, identity and schooling. Journal of Socio-Economics 37:343–352, 2008.

Barnsley, R.H., Thompson, A. H. si Barnsley, P. E. Hockey success and birthdate: The relative age effect. Canadian Association of Health, Physical Education and Recreation Journal 51:23–28, 1985.

Elder, T. E. The importance of relative standards in ADHD diagnoses. Journal of Health Economics 29: 641–656, 2010.

Huang, F. I. Further understanding factors associated with grade retention: Birthday effects and socioemotional skills. Journal of Applied Developmental Psychology 35: 79-93, 2014.

Lien, L., K. Tambs, B. Oppedal, S. Heyerdahl, si E. Bjertness. Is relatively young age within a school year a risk factor for mental health problems and poor school performance? A population-based cross-sectional study of adolescents in Oslo, Norway. BMC Public Health 5:102, 2005.

Maddux, C.D. 1st-Grade entry age in a sample of children labeled learning-disabled. Learning Disability Quarterly 3:79–83, 1980.

Andreea Iordan Jezlova

Andreea Iordan Jezlova

Neuropsiholog specializat in geriatrie at Evangelical Hospital Königin Elisabeth Herzberge (KEH)
S-a specializat pe adulti la varsta a treia cu probleme cognitive si afective. Printre pacientii ei se numara persoane cu dementa vasculara, Alzheimer, hidrocefalie cu presiune normala, tulburare cognitiva usoara, accidente vasculare cerebrale, oftalmoplegie supranucleara, Chorea Huntington, sindrom Korsakov, Morbus Parkinson, pacientii cu tendinte suicidare, depresie, hemoragie subarahnoidala, delir etc. Pe langa aceasta, urmeaza formarea continua in neuropsihologie la Gesellschaft für Neuropsychologie (Societatea Germana pentru Neuropsihologie). Este membru in Consiliul Psihologilor Geriatri din Berlin-Brandenburg
Andreea Iordan Jezlova
Write a comment:

Your email address will not be published.

Website pentru promovarea neuropsihologiei

PSIHOLOGIE CLINICA | NEUROPSIHOLOGIE © 2013 - 2017

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.