Emotiile pozitive – chiar si cele privite intr-o maniera distorsionata – pot avea un rol central in evolutia tulburarilor alimentare precum anorexia nervoasa. In cazul persoanelor de sex feminin cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani, anorexia nervoasa are o rata a mortalitatii de 12 ori mai ridicata decat toate celelalte boli care duc la deces, combinate (Rutgers, cit. in Selby et al., 2013).

Cercetari precedente asupra tulburarilor alimentare s-au concentrat mai ales pe felul in care emotiile negative (ex: trist, furios, sentimentul de pierdere a controlului) au contribuit la anorexie, tulburare emotionala caracterizata de o dorinta obsesiva de a pierde din greutate, prin refuzul alimentatiei.


Intr-o publicatie semnata Clinical Psychological Science, Edward Selby (2013), pe parcursul a doua saptamani, a evaluat starile afective ale 118 femei, cu varste cuprinse intre 18 si 58 de ani, care beneficiau de tratament pentru anorexia nervoasa. Selby a descoperit astfel ca persoanale incadrate in studiu simteau atat emotii negative, cat si emotii pozitive, acestea din urma fiind provocate de sentimentul de mandrie. Cu alte cuvinte, sentimentul de mandrie de a fi capabile sa-si mentina scopul de a pierde din greutate functiona ca o intarire a comportamentului dezadaptativ. 
Selby explica acest comportament printr-o posibila exagerare a emotiilor pozitive, care ar putea duce la recompensarea unor comportamente dezadaptative.

Intr-o cercetare recenta, Selby (2013) a descoperit ca femeile care au participat la studiu si care au avut o dificultate crescuta in a recunoaste denaturarea emotiilor pozitive, prezentau mai frecvent comportamente tipice anorexiei, precum folosirea laxativelor, restrictionarea caloriilor, monitorizarea obsesiva a grasimilor corporale si a greutatii.


In ceea ce priveste procedurile de monitorizare, indicii de diferentiere emotionaa au fost generati prin date de tip EMA (ecological momentary assessment), obtinute prin monitorizarea variabilitatii circadiane (in decursul a 24 de ore) a experientelor emotionale de catre participanti pe parcursul mai multor zile. Totodata, Selby propune o perspectiva diferita asupra practicarii activitatii fizice in randul pacientilor tratati de anorexie nervoasa. Dat fiind ca exista un conflict intre opiniile referitoare la acest subiect, Selby propune promovarea si altor activitati fizice in afara clasicului fitness, precum yoga, care se concentreaza si pe intelegerea echilibrului intre starea de bine si activitatea fizica.
Conform lui Selby (2013), cercetarile viitoare ar trebui sa se concentreze pe maniera in care emotiile pozitive asociate pierderii in greutate ar putea fi asociate cu alte aspecte ale vietii individului, ceea ce ar contribui la un sentiment de bunastare mai echilibrat.

Referințe bibliografice: Selby, E. A., Wonderlich, S. A., Crosby, R. D., Engel, S. G., Panza, E., Mitchell, J. E., … & Le Grange, D. (2014). Nothing tastes as good as thin feels: Low positive emotion differentiation and weight-loss activities in anorexia nervosa. Clinical Psychological Science, 2(4), 514-531.

Psih. Beatrice Stoica

Website pentru promovarea neuropsihologiei

PSIHOLOGIE CLINICA | NEUROPSIHOLOGIE © 2015 - 2021