Care e primul nostru contact cu sunetele?

Muzica precede limbajul, receptam primele sunete inca din burta mamei. In primele luni de viata, ne-am ghidat dupa tonul vocii si dupa sunetele din jur.

Ce legatura exista intre muzica si hormoni?

Tot muzica ne indeamna sa interactionam cu cei din jur. De exemplu, studiile arata ca oxitocina, hormonul apropierii, se dubleaza atunci cand cantam sau ascultam muzica impreuna. Oxitocina reduce senzatia de teama si crestere increderea. Tot ea stimuleaza instinctul matern sau alaptarea.

Ce efecte pozitive are muzica asupra creierului, chiar si in cele mai grave boli neurodegenerative?

Iata cum ajuta muzica preferata creierul cu leziuni, dementa, inclusiv Parkinson:
🎵Prin muzica, pacientul isi aduce aminte brusc vechi amintiri care erau „prafuite”.
🎵Prin asta isi activeaza vocabularul si fluenta verbala. Pacientii „muti” devin dintr-o data vorbareti dupa ce asculta muzica preferata.
🎵Prin muzica, creste instant buna dispozitie. Pacientii care erau introverti, tristi, devin activi si interactioneaza cu cei din jur, zambesc mai des.
🎵Prin activarea psihica, creste si activarea fizica. Multi pacienti incep sa se miste pe scaun, sa se ridice si sa danseze.
🎵Studiile arata ca muzica reduce unul dintre cele mai neplacute simptome in dementa – agitatia. Pacientii agitati pot primi casti pentru a asculta muzica preferata.
🎵Muzica poate avea efecte mai rapide si mai benefice decat medicamentele pentru memorie si antipsihoticele.
🎵Daca ascultam muzica preferata, se activeaza o sumedenie de parti ale creierului care sunt asociate cu emotiile, miscarea dar si memoria cum ar fi amigdala, lobii temporali sau ganglionii bazali.
🎵De aceea multi pacienti care sufera de dementa, chiar si in faze avansate, dintr-o data se „trezesc” din letargie. Muzica „vesela” ne pune inima, dar si mainile sau picioarele in miscare.
🎵De obicei sunetele neplacute ne distrag de la masa. Studiile arata insa ca bolnavii de Alzheimer din azile mananca cu 20% mai mult daca asculta pe fundal muzica preferata in timpul mesei.
🎵Conform EEG undele creierului chiar se adapteaza ritmului muzicii.
Bibliografie (selectie):
Thomas DW, Smith M. The effect of Music on Caloric Consumption Among Nursing Home Residents with Dementia of the Alzheimer’s
Type. Activities, Adaptation & Aging 2009; 33(1):1-16.

Andreea Iordan Jezlova

Andreea este psiholog (Master of Science), cu studii de licenta la Facultatea de Psihologie, Universitatea București si masterat stiintific în psihologie pedagogica (invatare, educatie, motivatie) si psihopatologie la Universität Potsdam, Germania. A lucrat printre altele ca stagiar în psihologie la Technische Universität Berlin, Senatul din Berlin, Clinica Salus Lindow si Spitalul Crucii Rosii din Berlin (medicină internă, geriatrie, clinica geriatrică de neuroabilitare, accidente vasculare cerebrale - stroke-unit, neurologie). Andreea lucreaza din mai 2017 in Berlin la Vitanas Clinic for Geriatrics pe neuropsihologie geriatrica. Face evaluari neuropsihologice si terapie pentru seniori. Se ocupa in special de pacientii cu dementa vasculara, Alzheimer, hidrocefalie cu presiune normala, tulburare cognitiva usoara, accidente vasculare cerebrale, oftalmoplegie supranucleara, Chorea Huntington, sindrom Korsakov, Morbus Parkinson, pacientii cu tendinte suicidare, depresie, hemoragie subarahnoidala, delir etc. De asemenea, tine grupuri terapeutice de suport pentru pacientii aflati in recuperare neurocognitiva. Pe langa aceasta, urmeaza formarea continua in neuropsihologie la Gesellschaft für Neuropsychologie (Societatea Germana pentru Neuropsihologie): de ex. cursuri de neuroanatomie functionala, neuropsihologie culturala, gestionarea situatiilor de criza precum a suicidalitatii, dementei, psihopatologie, tulburari neurocognitive in psihiatrie.

Write a comment:

*

Your email address will not be published.

Website pentru promovarea neuropsihologiei

PSIHOLOGIE CLINICA | NEUROPSIHOLOGIE © 2015 - 2021