Majoritatea parintilor mentioneaza ca au momente cand le este dificil sa ii determine pe copii sa incerce alimente noi. Copiii pot fi si mofturosi (picky eaters) si mananca pretentios, nu este nimic nou. Cu toate acestea, uneori nimic din ce incearca parintii nu functioneaza, pretentiile sunt legate de foarte multe alimente sau texturi, nu dispar odata cu trecerea timpului iar starea de sanatate a copilului se inrautateste. ARFID vine de la Avoidant Restrictive Food Intake Disorder, fiind o tulburare de comportament alimentar in DSM-5 numita „Tulburarea de aport alimentar de tip evitant/restrictiv” in limba romana.

Multi copii au faze de alimentatie selectiva, nimic neobisnuit,  dar o persoana cu ARFID ajunge sa nu consume suficiente calorii iar astfel este afectata dezvoltarea. Alimentatia copiilor reprezinta adesea subiecte de discutii aprinse in multe familii, ba chiar am intalnit multe mamici acuzate ca nu stiu sa dea de mancare propriilor copii, vina fiind a lor in aceasta situatie. Total gresit.

ARFID difera foarte mult de mancatul pretentios, desi pot avea anumite asemanari. Diferentierea este data de nivelul de suferinta fizica si psihica provocata de mancat. Pot exista dificultati de masticatie, inghitire, poate sa apara sufocare sau voma ca raspuns la mancarea primita. Aceasta mancare creste nivelul de anxietate al copilului, iar acesta la randul ei, poate determina un cerc vicios de evitare a situatiilor sociale legate de alimentatie (rutine de masa, petreceri aniversari,  mancat in oras etc). Evitarea se realizeaza in functie de mirosul, textura, aspectul alimentelor, experiente negative din trecut. Copiii cu ARFID sufera si o pierdere semnificativa in greutate si se diferentiaza de anorexie deoarece nu exista preocupari legate de imaginea corporala sau o teama de crestere in greutate. Desi in acest articol fac referire cel mai adesea la copii si adolescenti (pentru ca rata de diagnostic este mai mare la ei), ARFID poate sa apara si la adulti.

Semne si simptome

Exista o serie de semne, comportamente si simptome pentru ARFID. Daca regasiti o parte dintre acestea si la copilul dumneavoastra, pasul urmator ar fi sa apelati la o serie de investigatii medicale (pediatru, psihiatru pediatru, evaluare psihologica) pentru a se depista cauzele posibile.

  • Refuzul brusc si periodic de a manca anumite alimente. Se poate intampla sa refuze si alimente pe care le manca anterior
  • Lipsa apetitului fara vreun motiv aparent: copilul poate spune periodic ca nu ii este foame si nu exista motive (ex. depresie, migrena, infectie etc)
  • Mancatul se realizeaza foarte lent: mananca foarte incet si de regula nu termina ce au de mancat, chiar si in cazul portiilor mici
  • Dificultati cu mancatul alaturi de familie si prieteni: au dificultati cu activitatile sociale
  • Nu iau in greutate
  • Pierdere semnificativa in greutate
  • Crestere intarziata sau lipsa acesteia
  • Gama limitata de alimente preferate care devine tot mai restransa in timp
  • Lipsa poftei de mancare sau a interesului pentru mancare
  • Senzatia de stomac deranjat sau de plin in jurul orelor de masa, dar care nu au o cauza cunoscuta
  • Preferinte pentru anumite texturi ale alimentelor
  • Refuzul unor alimente in functie de textura, temperatura, culoare, aspect, miros, gust.
  • Dependenta de nutritie enterala sau de suplimente nutrivite orale: aportul alimentar adecvat trebuie sustinut prin hranire suplimetara

O parte din aceste simptome apar si in alte afectiuni medicale, de aceea medicul pediatru va va indruma si catre alti specialisti pentru investigatii aprofundate. Cand o persoana nu are o alimentatie potrivita, apar diferite alte simptome, in functie de dereglari si carente precum dificultati de concentrare, probleme de somn, piele uscata, slabiciune musculara, crampe la stomac si diverse tulburari gastrointestinale specifice (constipatie frecventa, reflux). Adesea se poate intampla sa se identifice rezultate anormale la testele de laborator (anemie, niveluri scazute de hormoni, potasiu scazut etc)

Sugarii cu varste foarte mici pot prezenta simptome precum somnolenta accentuata, disconfort sau agitatie in timpul hranirii. Sugarii si copiii mici pot sa nu colaboreze in timpul mesei cu parintele, iar unii nu comunica senzatia de foame.

Evitarea sau limitarea alimentatiei apare cel mai adesea inca din primul an de viata. Din punct de vedere comportamental, sugarii pot fi greu de calmat, foarte iritabili sau la cealalta extrema parand apatici sau retrasi. Aportul nutritional deficitar poate afecteaza dezvoltarea copilului, mai ales in situatiile in care exista anumite intarzieri asociate.

 

Criteriile de diagnostic DSM-5

A. Perturbarea aportului alimentar care se manifesta prin esecul persistent in atingerea necesarului nutritional si/sau energetic corespunzator, asociata cu una sau mai multe din urmatoarele:

  1. Scadere semnificativa in greutate (esec in atingerea greutatii corporale corespunzatoare sau deficit de crestere la copii)
  2. Deficit nutritional semnificativ
  3. Dependenta de alimentatia enterala sau de suplimente nutritive orale
  4. Interferenta marcata cu functionarea sociala

B. Perturbarea nu este mai bine explicata prin lipsa disponibilitatii alimentelor sau printr-o practica acceptata la nivel cultural (ex. post religios sau diverse diete)

C. Perturbarea aportului alimentar nu apare exclusiv in decursul evolutiei anorexiei nervoase sau a bulimiei nervoase si nu exista dovezi ca individul prezinta o perturbare a greutatii sau a formei propriului corp.

D. Perturbarea aportului alimentar nu poate fi atribuita unei afectiuni medicale concomitente si nu poate fi mai bine explicata printr-o alta tulburare psihica. Cand  perturbarea de alimentatie apare in contextul unei alte afectiuni sau tulburari, severitatea perturbarii de alimentatie o depaseste pe cea asociata in mod obisnuit cu aceste afectiuni si necesita evaluare clinica suplimentara.

 

Referinte bibliografice:

DSM-5, Manual de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mintale

ARFID Avoidant Restrictive Food Intake Disorder: A Guide for Parents and Carers: 9780367086107: Medicine & Health Science Books @ Amazon.com

Cognitive-Behavioral Therapy for Avoidant/Restrictive Food Intake Disorder (Children, Adolescents, and Adults): 9781108401159: Medicine & Health Science Books @ Amazon.com

Psih. Mădălina Simion

Psiholog clinician; neuropsiholog la Centrul de excelență MindCare din MedLife

S-a specializat in evaluarea complexa psihologica si neuropsihologica a copiilor, adolescentilor si adultilor cu afectiuni medicale (ADHD, anxietate, intarzieri in dezvoltare, tulburari genetice, tumori cerebrale, epilepsie, hidrocefalie, traumatisme cranio-cerebrale, etc) in vederea psihodiagnosticului.

A urmat o formare de 450 de ore teoretice si 500 de ore de practica in neuropsihologie clinica (Máster en Neuropsicología Clínica, Instituto Superior de Estudios Psicológicos (ISEP), acreditat de Consiliul General de Psihologie din Spania pentru specializarea in neuropsihologie clinica, program ce indeplineste ghidurile internationale de instruire ale Conferintei din Huston pentru acreditarea de psiholog expert in neuropsihologie clinica in Spania.

Interese profesionale: mapare corticala intraoperatorie, fMRI, functionare executiva

Write a comment:

*

Your email address will not be published.

Website pentru promovarea neuropsihologiei

PSIHOLOGIE CLINICA | NEUROPSIHOLOGIE © 2015 - 2021