Istoric

Diana a fost un adevărat copil miracol, reușind să depășească obstacole majore și complicații medicale severe pentru a deveni o participantă energică și vorbăreață la concursurile de frumusețe pentru copii. În ciuda provocărilor medicale semnificative pe care le-a înfruntat, Diana a demonstrat o reziliență remarcabilă și o vitalitate deosebită.

La vârsta de 5 ani, un neurochirurg a recomandat o evaluare detaliată pentru a monitoriza dezvoltarea ei. Rezultatele au arătat că Diana avea performanțe academice bune într-o clasă de grădiniță cu educație normală. Totuși, atât părinții, cât și profesorii ei au remarcat că vorbea excesiv și manifesta ceea ce ei numeau „auz selectiv”. Instrucțiunile de acasă și de la școală trebuiau adesea repetate de mai multe ori înainte ca Diana să le urmeze, sugerând o posibilă dificultate în procesarea informațiilor sau în menținerea atenției.

Diana părea adesea ușor distrasă, în special de propriile sale gânduri sau povești imaginative, pe care îi plăcea să le creeze și să le împărtășească cu ceilalți. Această tendință de a se pierde în propriile gânduri și de a-și crea propriile povești a fost observată atât acasă, cât și la școală.

Pe lângă aceasta, Diana era un adevărat fluture social. Ea socializa fără discriminare, abordând pe oricine, inclusiv străini, pentru a iniția o conversație. Această deschidere și dorință de a interacționa cu ceilalți reflectau o personalitate extrem de sociabilă și prietenoasă.

Din punct de vedere fizic, Diana era foarte activă, dar prezenta o anumită stângăcie motorie, ceea ce însemna că nu se bucura foarte mult de timpul liber, preferând activitățile structurate sau interacțiunile sociale. În ciuda acestor mici dificultăți, Diana era o fetiță extrem de fericită și încântătoare, câștigând imediat simpatia și afecțiunea tuturor celor care o întâlneau. Aceasta se datorează probabil atât personalității sale pline de viață, cât și capacității sale de a depăși obstacolele cu un zâmbet pe buze.

Diana s-a născut cu 13 săptămâni înainte de termen, la doar 27 de săptămâni de gestație. La naștere, cântărea mai puțin de 2 kilograme, iar corpul ei fragil încăpea cu ușurință în palma tatălui său. Din păcate, tatăl ei nu a putut să o țină în brațe atât de mult pe cât și-ar fi dorit în primele trei luni din viața ei, deoarece Diana a fost internată în unitatea de terapie intensivă neonatală (TINN) pentru o perioadă de 11 săptămâni.

În timpul șederii sale în TINN, Diana a întâmpinat numeroase complicații medicale tipice nașterii premature. Plămânii ei imaturi au necesitat utilizarea unui ventilator pentru a o ajuta să respire timp de câteva săptămâni. De asemenea, a fost diagnosticată cu ductus arteriosus patent, o malformație cardiacă care a necesitat o intervenție chirurgicală de ligatură pentru a corecta fluxul sanguin. Diana a suferit și de retinopatie de prematuritate, o afecțiune oculară care a necesitat o intervenție chirurgicală bilaterală pentru a preveni deteriorarea vederii.

Pe lângă acestea, Diana a avut icter neonatal, o afecțiune comună la prematuri, care a necesitat tratament cu lumină pentru a reduce nivelul de bilirubină din sânge. Cel mai grav, în a treia zi de viață, Diana a suferit o hemoragie intraventriculară de gradul III, care a afectat ambele emisfere cerebrale. Această hemoragie a dus la dezvoltarea hidrocefaliei, o acumulare de lichid în creier care a necesitat 11 puncții lombare pentru a controla presiunea intracraniană. Cu toate acestea, plasarea unui șunt ventriculoperitoneal nu a fost considerată necesară în acel moment.

În ciuda acestor provocări medicale severe, Diana a demonstrat o reziliență extraordinară. Fiecare procedură și tratament a fost un pas crucial în lupta ei pentru supraviețuire și recuperare. Determinarea și forța ei au fost evidente încă din primele zile de viață, iar sprijinul constant al familiei și al echipei medicale a fost esențial în parcursul ei dificil.

După ce Diana a fost externată din spital și adusă acasă, s-a dovedit a fi un bebeluș liniștit, care dormea și mânca bine. Dezvoltarea ei părea să urmeze un curs normal, atingând reperele esențiale ale copilăriei la timp. A început să meargă și să vorbească conform așteptărilor pentru vârsta ei. Nu a prezentat nicio slăbiciune musculară pe o parte a corpului, iar abilitățile ei motorii s-au dezvoltat armonios.

Diana a fost descrisă ca un copil mic extrem de activ, mereu în mișcare și explorând mediul înconjurător. Deși a fost trimisă pentru terapii de intervenție timpurie pentru a monitoriza și sprijini dezvoltarea ei, a fost externată rapid din aceste programe datorită progresului adecvat pe care îl demonstra. Acest lucru a indicat că Diana se dezvolta conform așteptărilor și nu avea nevoie de intervenții suplimentare.

Un aspect notabil al dezvoltării ei a fost dominanța mâinii stângi pentru sarcinile manual-motorii, un detaliu interesant având în vedere că nu exista nicio istorie familială de stângăcie. Această preferință pentru mâna stângă a fost observată în activități precum desenatul, mâncatul și manipularea obiectelor, sugerând o dezvoltare neurologică unică.

În ansamblu, Diana a demonstrat o dezvoltare remarcabilă, considerând complicațiile medicale severe pe care le-a întâmpinat la naștere. Capacitatea ei de a atinge reperele de dezvoltare și de a progresa adecvat în abilitățile motorii și cognitive a fost un testament al rezilienței și forței ei interioare. Suportul continuu al familiei și monitorizarea atentă a progresului ei au fost esențiale în asigurarea unei dezvoltări sănătoase și echilibrate.

Datorită prematurității sale, Diana a fost supusă unor evaluări frecvente și detaliate de către neurologi și neurochirurgi pe parcursul anilor. La vârsta de 1 an, o imagistică prin rezonanță magnetică (RMN) a creierului a relevat anomalii caracteristice hidrocefaliei, inclusiv ventriculii laterali foarte măriți și atrofie asociată a țesutului cortical din jur. Cu toate acestea, în absența unor dovezi clare de presiune intracraniană crescută și având în vedere dezvoltarea și funcționarea ei aparent „normală”, medicii nu au considerat necesară intervenția chirurgicală.

Pe măsură ce a crescut, Diana a continuat să rămână sănătoasă, deși a fost diagnosticată cu astm, o afecțiune comună la copiii născuți prematur. Această afecțiune a fost bine gestionată cu ajutorul medicamentelor, permițându-i să ducă o viață activă și normală.

Studiile imagistice repetate în primii patru ani de viață ai Dianei au arătat că anomaliile neurologice structurale au rămas stabile. Aceasta a fost o veste încurajatoare pentru familia ei și pentru echipa medicală, deoarece sugera că, în ciuda anomaliilor structurale detectate, dezvoltarea neurologică a Dianei nu se deteriora.

Evaluările periodice au fost esențiale pentru monitorizarea stării ei și pentru a asigura că orice schimbare potențială în starea ei neurologică ar fi detectată și gestionată prompt. În ciuda provocărilor inițiale, Diana a demonstrat o reziliență remarcabilă, iar dezvoltarea ei a continuat să fie atent supravegheată pentru a asigura cele mai bune rezultate posibile. Suportul constant al familiei și intervențiile medicale adecvate au jucat un rol crucial în sănătatea și bunăstarea ei pe termen lung.

Diana a fost reevaluată de neurochirurgul care a trimis-o inițial pentru testare neuropsihologică doar după ce a fost spitalizată pentru o amigdalectomie și adenoidectomie. În acest context, neurochirurgul a dorit să determine dacă există vreo disfuncție cognitivă care ar putea sugera necesitatea unei intervenții chirurgicale pentru a ameliora ventriculii ei persistent măriți, dar presupus compensate de hidrocefalie.

Hidrocefalia compensată este o condiție în care echilibrul presiunii intracraniene este restabilit, în ciuda faptului că volumul lichidului cefalorahidian în sistemul ventricular rămâne mai mare decât normal. Acest echilibru poate apărea ca rezultat al adaptării organismului la dimensiunea mărită a ventriculilor, fără a provoca simptome evidente de presiune intracraniană crescută.

În cazul Dianei, neurochirurgul a fost preocupat de posibilitatea ca ventriculii măriți să cauzeze probleme cognitive subtile sau să afecteze dezvoltarea ei neuropsihologică. Reevaluarea a fost esențială pentru a verifica dacă există semne de disfuncție cognitivă care ar putea justifica o intervenție chirurgicală pentru a reduce dimensiunea ventriculelor și a preveni posibilele complicații pe termen lung.

Această reevaluare a fost un pas important în monitorizarea sănătății și dezvoltării Dianei, asigurându-se că orice problemă potențială este identificată și tratată prompt. În ciuda complicațiilor inițiale și a necesității de intervenții medicale continue, Diana a demonstrat o capacitate remarcabilă de adaptare și reziliență, iar sprijinul constant al echipei medicale și al familiei a fost crucial în asigurarea bunăstării ei pe termen lung.

Rezultatele testelor

Diana a fost supusă primei evaluări neuropsihologice la vârsta de 5 ani și 4 luni. Pentru a monitoriza evoluția și stabilitatea profilului ei cognitiv, a fost reevaluată de două ori: prima reevaluare a avut loc la vârsta de 6 ani și 0 luni, iar a doua la vârsta de 6 ani și 7 luni. La fiecare dintre aceste evaluări, au fost administrate o serie de teste pentru a evalua capacitățile intelectuale generale, abilitățile motorii fine, atenția și funcționarea executivă, precum și abilitățile lingvistice. În cadrul celei de-a treia evaluări, au fost incluse și teste pentru a evalua funcțiile memoriei

Ideal ar fi fost ca măsurile specifice ale abilităților vizual-spațiale să fie incluse în toate evaluările. Cu toate acestea, vârsta fragedă a Dianei la momentul evaluării inițiale a limitat considerabil numărul de teste standardizate disponibile care să dispună de date normative adecvate pentru grupa ei de vârstă. Aceasta a dus la utilizarea unei baterii de teste oarecum restrânse, care nu a putut acoperi în totalitate toate domeniile de interes.

Evaluările neuropsihologice au fost esențiale pentru a obține o imagine detaliată a dezvoltării cognitive a Dianei. Aceste evaluări au permis monitorizarea progresului ei în diverse domenii cognitive și identificarea eventualelor zone de dificultate care ar putea necesita intervenții suplimentare. În ciuda limitărilor impuse de vârsta ei, evaluările au oferit informații valoroase care au contribuit la înțelegerea profilului cognitiv al Dianei și la planificarea unor strategii educaționale și terapeutice adecvate pentru a sprijini dezvoltarea ei continuă.

Capacități Intelectuale

Differential Abilities Scale –
Upper Preschool Version
5 ani, 4 luni6 ani, 0 luni6 ani, 7 luni
ScorPercentilăScorPercentilă
Scor general al capacității conceptuale892399
Cluster verbal10870117
Comprehensiune verbală[51]53[53]
Vocabular de denumire[59]83[67]
Cluster nonverbal74487
Similarități de imagini[33]5[50]
Construcția de modele[40]16[43]
Copiere[38]12[39]
Concepte numerice timpurii[48]45[46]

Nota: Scor standard, (scor scalat), [T-scor], {z-scor}.

Alte funcții cognitive

Teste5 ani, 4 luni6 ani, 0 luni6 ani, 7 luni
ScorPercentilăScorPercentilă
NEPSY
Domeniul sensorimotor80987
Imitarea pozițiilor mâinii(11)63(8)
Mâna preferată26–7511–2526–75
Mâna nepreferată26–7526–7526–75
Precizia vizual-motorie(1)<1(5)
Mașină – precizie vizuomotorie
Timp11–2526–75>75
Erori11–25<2<2
Motocicletă – precizie vizuomotorie
Timp>7526–75>75
Erori3–10<2<2
Imitarea poizițiilor mâinilor(8)25(12)
Repetiții26–7526–7526–75
Secvențe26–7526–7526–75
Mâna preferată26–7526–7526–75
Mâna nepreferată26–75>7526–75
Domeniul atenție/executiv74488
Turn(8)25(11)
Atenție vizuală(5)5(9)
Pisici – atenție vizuală
Timp>75>75>75
Omitere26–75>75>75
Comisiuni26–753–1026–75
Fețe – atenție vizuală
Timp26–7511–25>75
Omitere>7526–75>75
Comisiuni3–1011–2511–25
Atenție auditivă/set de răspuns(8)25(5)
Sarcina de atenție(9)37(5)
Omitere11–253–1026–75
Comisiuni26–7526–75>75
Sarcina de răspuns(6)9(6)
Omitere11–25>7526–75
Comisiuni26–753–10>75

Tabelul 1.4 Alte funcții cognitive

Teste5 ani, 4 luni6 ani, 0 luni
ScorPercentilăScor
Clinical Evaluation of
Language Fundamentals
Preschool
Limbaj receptiv11686
Structura propozițiilor(13)84
Concepte lingvistice(11)63
Concepte de bază(14)91
Limbaj expresiv1088
Structura cuvintelor(10)50
Formularea etichetelor(14)91
Reamintirea propozițiilor(10)50
Limbaj total11279
Teste6 ani, 7 luni
ScorPercentilă
Wide Range Assessment of Memory and Learning 2
Memoria poveștilor63
Reamintire(11)
Recunoaștere(13)
Învățare verbală(11)
Reamintire(10)
Recunoaștere(13)
Memoria designului(9)
Recunoaștere(11)
Învățare vizuală(7)
Reamintire întârziată89

În toate evaluările neuropsihologice, Diana s-a prezentat ca un copil extrem de sociabil și fericit, mereu cu un zâmbet pe buze. Ea iniția adesea conversații cu examinatorul și vorbea aproape neîntrerupt, cu excepția momentelor când era redirecționată către sarcina specifică pe care trebuia să o îndeplinească. Diana avea o imaginație bogată și detalia cu entuziasm poveștile pe care le împărtășea, demonstrând o abilitate remarcabilă de a crea și de a comunica.

În ceea ce privește vorbirea, Diana prezenta unele dificultăți ușoare de articulare, în special la pronunțarea literei „R”. Această dificultate a fost observată în primele evaluări, dar s-a rezolvat complet până la a treia evaluare, indicând o îmbunătățire semnificativă în abilitățile sale de vorbire.

Pe parcursul evaluărilor, Diana s-a dovedit a fi foarte cooperantă și părea să depună un efort maxim în toate sarcinile. Ea reacționa pozitiv la laude și recunoașterea performanțelor sale, manifestând o conștientizare verbală a succesului la anumite activități. Acest feedback pozitiv a fost important pentru încurajarea și motivarea ei.

Comportamentul și atitudinea Dianei în timpul evaluărilor au permis examinatorilor să considere că rezultatele obținute oferă o estimare validă și fiabilă a funcționării ei cognitive. Implicarea ei activă și răspunsurile consistente au contribuit la crearea unui profil cognitiv detaliat și precis, esențial pentru planificarea unor intervenții educaționale și terapeutice adecvate. În ansamblu, Diana a demonstrat o combinație de sociabilitate, imaginație și determinare, care au fost reflectate în rezultatele evaluărilor și în progresul său general.

Analiza rezultatelor evaluării neuropsihologice a Dianei începe cu datele obținute la prima evaluare, realizată la vârsta de 5 ani și 4 luni. La acel moment, capacitățile intelectuale generale ale Dianei se situau în intervalul inferior al mediei. Cu toate acestea, acest scor general masca o discrepanță semnificativă între abilitățile ei verbale, care erau solid medii, și abilitățile vizual-spațiale sau nonverbale, care erau sub medie sau la limita inferioară a normalului. Această diferență sugerează că scorul general nu reflectă cu acuratețe nivelul real al abilităților sale.

În cadrul domeniului nonverbal, Diana a întâmpinat dificultăți deosebite la două sarcini specifice. Prima sarcină presupunea recunoașterea asemănărilor între desene simple în linie, o activitate care necesită percepție vizuală și analiză comparativă. A doua sarcină implica copierea unor figuri geometrice din ce în ce mai complexe, o activitate care necesită coordonare motorie fină și abilități vizual-motorii precise.

Aceste dificultăți specifice în domeniul nonverbal sunt importante pentru înțelegerea profilului cognitiv al Dianei. Ele indică posibile zone de vulnerabilitate care ar putea necesita intervenții suplimentare pentru a sprijini dezvoltarea ei. Discrepanța între abilitățile verbale și nonverbale sugerează că Diana ar putea beneficia de strategii educaționale și terapeutice adaptate pentru a îmbunătăți abilitățile vizual-spațiale și vizual-motorii.

În concluzie, evaluarea inițială a oferit informații valoroase despre punctele forte și punctele slabe ale Dianei. Abilitățile ei verbale solide indică un potențial considerabil în domeniul comunicării și al învățării bazate pe limbaj. În același timp, dificultățile în domeniul nonverbal subliniază necesitatea unor intervenții specifice pentru a aborda aceste deficiențe și pentru a sprijini o dezvoltare echilibrată și armonioasă. Aceste informații au fost esențiale pentru planificarea unor intervenții adecvate și personalizate, menite să maximizeze potențialul Dianei și să îi ofere suportul necesar pentru a depăși provocările specifice.

Dificultățile pe care Diana le-a întâmpinat la ultima sarcină de copiere a figurilor geometrice complexe erau în concordanță cu performanța ei la alte sarcini care implicau abilități motorii fine. Deși viteza motorie fină, măsurată prin simpla apăsare a degetelor, și planificarea motorie necesară pentru copierea pozițiilor mâinii erau intacte, Diana a prezentat dificultăți semnificative în integrarea vizual-motorie și coordonarea motorie fină în sarcinile mai complexe, cum ar fi completarea labirinturilor. Aceste deficiențe reflectau un control motor slab și probleme în coordonarea precisă a mișcărilor.

În ceea ce privește abilitățile de atenție, Diana a prezentat deficiențe ușoare până la moderate. La o sarcină de atenție vizuală, cunoscută sub numele de NEPSY Pisici, ea a demonstrat un tipar de răspuns rapid și neglijent, sugerat de viteza ei de completare. Acest tipar a fost asociat cu un număr semnificativ de erori de comisie, indicând un control impulsiv slab. Aceste rezultate sugerează că Diana avea dificultăți în menținerea atenției și în controlarea impulsurilor, ceea ce poate afecta performanța în activități care necesită concentrare susținută.

Pe de altă parte, abilitățile lingvistice ale Dianei, atât receptive cât și expresive, se situau în intervalul mediu, cu puțină variabilitate între diferitele sarcini. Aceasta indică faptul că, în ciuda dificultăților motorii și de atenție, Diana avea o competență lingvistică adecvată pentru vârsta ei. Capacitatea ei de a înțelege și de a exprima limbajul era bine dezvoltată, oferindu-i un avantaj în comunicare și învățare.

În concluzie, evaluările neuropsihologice au evidențiat un profil complex al funcționării cognitive și motorii a Dianei. Deși avea abilități lingvistice solide și o planificare motorie de bază intactă, dificultățile în integrarea vizual-motorie, coordonarea motorie fină și atenția sugerează necesitatea unor intervenții specifice. Aceste intervenții ar putea include terapii pentru îmbunătățirea controlului motor și a coordonării, precum și strategii pentru gestionarea impulsivității și îmbunătățirea atenției. Aceste măsuri ar putea ajuta la maximizarea potențialului Dianei și la sprijinirea unei dezvoltări echilibrate și armonioase.

Rezultatele celei de-a doua și a treia evaluări

Rezultatele obținute în urma celei de-a doua și a treia evaluări neuropsihologice au fost, în mare parte, consistente cu cele observate în timpul primei evaluări. Diana a continuat să arate o discrepanță semnificativă între abilitățile sale verbale, care se situau în intervalul mediu până la mediu-superior, și abilitățile vizual-spațiale, care erau la limita inferioară a normalului până la medii-inferioare. Această diferență persistentă subliniază un profil cognitiv neuniform, cu puncte forte clare în domeniul verbal și puncte slabe în domeniul vizual-spațial.

În plus, Diana a continuat să prezinte dificultăți în abilitățile motorii fine. Aceste dificultăți au devenit mai evidente în ceea ce privește planificarea motorie cu mâna sa dominantă, stânga. Aceasta sugerează probleme în coordonarea și execuția mișcărilor precise, care sunt esențiale pentru sarcinile ce implică dexteritate manuală.

Abilitățile ei de atenție au rămas afectate într-o măsură ușoară până la moderată. Această afectare a fost observată în capacitatea ei de a menține concentrarea și de a controla impulsurile, influențând astfel performanța în activitățile care necesită atenție susținută și precizie.

Un aspect interesant și în concordanță cu profilul ei de abilități verbale și nonverbale a fost relevat prin adăugarea testării memoriei în timpul celei de-a treia evaluări. Diana a demonstrat o memorie solidă pentru materialul verbal, reflectând capacitatea ei de a reține și de a utiliza informații bazate pe limbaj. În contrast, memoria ei pentru materialul vizual-spațial a fost ușor afectată, indicând dificultăți în reținerea și manipularea informațiilor vizuale și spațiale.

Aceste rezultate subliniază necesitatea unor intervenții personalizate care să abordeze specific punctele slabe ale Dianei, în special în domeniul vizual-spațial și al abilităților motorii fine. În același timp, punctele ei forte în abilitățile verbale pot fi valorificate pentru a sprijini învățarea și dezvoltarea generală. Intervențiile ar putea include terapii ocupaționale pentru îmbunătățirea coordonării motorii și strategii educaționale adaptate pentru a sprijini memoria vizual-spațială. Acest plan de intervenție comprehensiv ar putea ajuta la maximizarea potențialului Dianei și la asigurarea unei dezvoltări echilibrate și armonioase.

Recomandări

Analiza performanței Dianei la diversele măsuri administrate în timpul evaluărilor neuropsihologice a evidențiat mai multe domenii de slăbiciune relativă. Aceste domenii includ abilitățile vizual-spațiale, care sunt ușor până la moderat afectate, abilitățile motorii fine, atenția și memoria vizuală. Acest profil de performanță, coroborat cu informațiile obținute din interviurile clinice cu părinții Dianei și istoricul ei medical, este în concordanță cu două sindroame neurocomportamentale distincte.

În primul rând, Diana a demonstrat simptome comportamentale clare și performanță afectată la măsurile de atenție, care sunt consistente cu diagnosticul de Tulburare de Deficit de Atenție și Hiperactivitate, Tip Combinat (ADHD-C). Conform Manualului Diagnostic și Statistic al Tulburărilor Mentale (DSM-IV-TR) al Asociației Americane de Psihiatrie (2000), ADHD este caracterizat prin prezența a cel puțin șase din nouă simptome de neatenție și impulsivitate sau hiperactivitate, care au persistat timp de cel puțin șase luni și care afectează semnificativ funcționarea individului în cel puțin două domenii de viață.

Diana a demonstrat multe dintre aceste simptome de neatenție, hiperactivitate și impulsivitate încă din primii ani de copilărie. Aceste simptome au continuat să îi afecteze funcționarea atât acasă, cât și la școală. În mediul de testare, comportamentul ei a reflectat aceleași dificultăți, confirmând observațiile anterioare. De exemplu, Diana avea tendința de a se distra ușor, de a acționa impulsiv și de a avea dificultăți în menținerea atenției pe o perioadă extinsă de timp.

Pe baza acestor constatări, se recomandă un plan de intervenție comprehensiv care să abordeze atât nevoile academice, cât și cele comportamentale ale Dianei. Intervențiile ar putea include strategii educaționale personalizate pentru a sprijini abilitățile vizual-spațiale și motorii fine, precum și terapii comportamentale pentru gestionarea simptomelor de ADHD. De asemenea, ar putea fi benefic să se ia în considerare consultarea unui specialist în ADHD pentru a evalua necesitatea unui tratament medicamentos, care ar putea ajuta la îmbunătățirea atenției și a controlului impulsurilor.

În plus, și poate chiar mai important, modelul de puncte forte și slăbiciuni observat la Diana era în concordanță cu multe caracteristici ale unei dizabilități de învățare nonverbale (NLD). Deși NLD nu este recunoscută oficial ca o dizabilitate specifică de învățare de către departamentele federale și majoritatea departamentelor de educație ale statelor, acest sindrom este definit prin deficite neuropsihologice care afectează semnificativ procesul de învățare.

În general, copiii cu NLD prezintă dificultăți semnificative în procesarea vizual-spațială, coordonarea vizual-motorie, percepția tactilă, atenția, raționamentul abstract, rezolvarea problemelor, percepția emoțiilor și comunicarea socială. Aceste dificultăți se manifestă frecvent prin probleme academice în domenii precum matematica, înțelegerea lecturii și mecanica limbajului scris. În contrast, abilitățile de procesare a limbajului de bază, memoria verbală mecanică, recunoașterea cuvintelor la citire și ortografia sunt de obicei relativ puternice.

Profilul cognitiv asociat cu NLD este considerat a reflecta o afectare a funcțiilor emisferei nondominante, care sunt teoretic cele mai dependente de integritatea tracturilor de materie albă din creier. Aceste tracturi sunt esențiale pentru transmiterea eficientă a informațiilor între diferitele regiuni ale creierului, iar deteriorarea lor poate duce la dificultăți semnificative în domeniile menționate anterior.

Profilul neuropsihologic descris anterior și demonstrat de Diana este frecvent observat la copiii cu un istoric de prematuritate și/sau hidrocefalie. Se presupune că prematuritatea este asociată cu deficiențe de atenție și motorii deoarece dezvoltarea normală a acestor sisteme funcționale este perturbată de trauma nașterii premature. Această dezvoltare perturbată este agravată și mai mult de numeroasele intervenții medicale pe care sugarii prematuri le experimentează de obicei, cum ar fi ventilația mecanică, expunerea repetată la anestezie pentru intervenții chirurgicale și episoadele potențiale de hipoxie asociate.

În cazul hidrocefaliei, mărirea ventriculară și presiunea intracraniană crescută au fost asociate în mod repetat cu deteriorarea integrității tracturilor de materie albă și chiar cu întârzieri sau scăderi în procesul de mielinizare. Mielinizarea este esențială pentru funcționarea eficientă a sistemului nervos, iar întârzierile în acest proces pot duce la deficite cognitive și motorii semnificative.

Având în vedere aceste aspecte, se recomandă un plan de intervenție multidisciplinar pentru Diana, care să includă terapii pentru îmbunătățirea abilităților vizual-spațiale și motorii, strategii educaționale adaptate pentru a sprijini învățarea academică și intervenții comportamentale pentru gestionarea simptomelor de ADHD. De asemenea, ar putea fi benefic să se monitorizeze în continuare dezvoltarea ei neuropsihologică și să se ajusteze intervențiile pe măsură ce nevoile ei evoluează. Acest plan comprehensiv poate ajuta la maximizarea potențialului Dianei și la asigurarea unei dezvoltări echilibrate și armonioase.

Poate cel mai semnificativ aspect al evaluărilor neuropsihologice repetate ale Dianei este indicarea unor schimbări în funcționarea motorie, atenție și comportament adaptativ. Există dovezi că testarea neuropsihologică poate fi mai sensibilă la detectarea schimbărilor subtile ale statusului neurologic la copiii cu hidrocefalie neșuntată și compensată decât alte tehnici neurologice, cum ar fi imagistica prin tomografie computerizată (CT) pentru monitorizarea dimensiunii ventriculare sau monitorizarea externă a presiunii intracraniene.

Această sensibilitate crescută a evaluărilor neuropsihologice sugerează că ele pot oferi informații valoroase despre modificările subtile în funcționarea cognitivă și motorie, care ar putea să nu fie detectabile prin metodele imagistice standard. De aceea, este esențial să se coreleze constatările neuropsihologice cu alți indicatori clinici ai statusului neurologic, cum ar fi studiile imagistice, pentru a obține o imagine completă și precisă a stării neurologice a Dianei.

Această abordare integrată permite o apreciere mai nuanțată a semnificației variabilității observate în performanța cognitivă și motorie a Dianei pe o perioadă de 18 luni. Corelarea datelor neuropsihologice cu rezultatele imagistice și alte măsuri clinice poate ajuta la identificarea schimbărilor semnificative din punct de vedere clinic, care ar putea necesita intervenții suplimentare sau ajustări ale planului de tratament.

În concluzie, evaluările neuropsihologice repetate nu doar că oferă o monitorizare detaliată a progresului Dianei, dar și contribuie la o înțelegere mai profundă a impactului hidrocefaliei compensate asupra dezvoltării sale cognitive și motorii. Această monitorizare continuă este esențială pentru a asigura că orice schimbări subtile sunt detectate și gestionate prompt, maximizând astfel șansele Dianei de a atinge un potențial maxim de dezvoltare și funcționare adaptativă.

Datele din evaluările repetate au fost împărtășite cu neurochirurgul care a trimis-o pe Diana pentru evaluarea inițială. După ce a analizat cu atenție rezultatele neuropsihologice, în special cele obținute în timpul celei de-a treia evaluări, și le-a corelat cu datele neuroimagistice și fiziologice, neurochirurgul a recomandat o procedură chirurgicală numită ventriculostomie endoscopică. Această intervenție are ca scop reducerea presiunii intracraniene prin drenarea unei părți din lichidul cefalorahidian din al treilea ventricul, pentru a ameliora simptomele asociate cu hidrocefalia compensată.

Având în vedere profilul cognitiv al Dianei și dificultățile academice raportate, părinții ei au fost sfătuiți să solicite o întâlnire cu personalul școlii pentru a dezvolta și implementa un Program Educațional Individualizat adecvat. Odată ce personalul școlii a determinat că Diana era eligibilă conform criteriilor pentru a primi un IEP, se puteau face modificări și adaptări specifice în cadrul clasei de educație generală pentru a sprijini nevoile ei educaționale.

Slăbiciunile Dianei în ceea ce privește abilitățile motorii fine și vizual-spațiale sugerează că ar beneficia semnificativ de terapie ocupațională pentru a-și întări aceste abilități. Abilitățile de integrare motorie fină și vizual-motorie sunt deosebit de importante în primii ani de școală elementară, deoarece elevii sunt învățați să scrie de mână și să scrie în cursiv, iar un număr tot mai mare de teme depind de capacitatea unui elev de a oferi răspunsuri scrise.

Terapia ocupațională ar putea include exerciții specifice pentru îmbunătățirea coordonării mână-ochi, activități care să stimuleze percepția vizual-spațială și tehnici pentru dezvoltarea dexterității manuale. Aceste intervenții sunt esențiale pentru a sprijini succesul academic al Dianei și pentru a-i facilita participarea activă și eficientă la activitățile școlare.

Dificultățile vizual-spațiale ale Dianei au avut un impact semnificativ asupra capacității ei de a îndeplini multe dintre cerințele academice. Deși au fost furnizate exemple specifice de modificări necesare, recomandarea generală a fost ca personalul școlii să valorifice și să accentueze abilitățile verbale relativ mai puternice ale Dianei pentru a compensa deficiențele ei vizual-spațiale ori de câte ori este posibil.

Activități precum copierea problemelor sau a altor sarcini dintr-o carte sau de pe tablă, sau scrierea pe lungime, vor fi foarte dificile pentru Diana. S-a sugerat ca cerințele legate de scris să fie reduse și ca o parte dintre temele și testele Dianei să fie administrate în format oral. Pe măsură ce progresează în parcursul ei școlar, ar trebui să primească instruire în utilizarea unui computer și a unui procesor de text pentru a o ajuta să-și pregătească temele și să își îmbunătățească eficiența academică.

Indicațiile explicite date doar oral pot fi dificile pentru Diana dacă nu știe cum să procedeze perceptual. În astfel de cazuri, ar putea avea nevoie de modelare și/sau intervenția directă a profesorului pentru a înțelege și a executa sarcinile corect. Citirea și interpretarea graficelor, hărților și diagramelor pot fi de asemenea provocatoare pentru ea. Diana ar putea avea nevoie de ajutor individual pentru a înțelege aceste materiale educaționale, în principal prin explicații verbale care să însoțească materialul vizual, facilitând astfel înțelegerea și utilizarea corectă a informațiilor prezentate.

În concluzie, abordarea educațională pentru Diana ar trebui să fie una integrată și personalizată, care să ia în considerare punctele ei forte și slăbiciunile. Utilizarea abilităților sale verbale puternice pentru a compensa deficiențele vizual-spațiale, reducerea cerințelor legate de scris și oferirea de suport tehnologic și intervenții directe din partea profesorilor sunt esențiale pentru a-i facilita succesul academic. Această strategie va contribui la crearea unui mediu de învățare care să răspundă nevoilor specifice ale Dianei, permițându-i să își dezvolte potențialul maxim și să prospere în mediul educațional.

Instruirea în matematică pentru Diana ar trebui să includă sarcini practice și aplicate pentru a-i spori înțelegerea și aplicabilitatea conceptelor. Datorită deficiențelor ei vizual-spațiale, va avea nevoie de asistență suplimentară pentru utilizarea dispozitivelor de măsurare și pentru estimarea timpului, dimensiunii și distanței. De asemenea, când învață proceduri de calcul, ar putea fi util să își împartă foaia în coloane pentru a facilita plasarea corectă a numerelor, reducând astfel erorile de aliniere și confuzia.

Deficitele de atenție ale Dianei vor necesita modificări suplimentare ale strategiilor de instruire pentru a maximiza implicarea și beneficiile ei academice. Va avea nevoie de indicii de atenție mai frecvente și de suport pentru a compensa lipsa relativă de abilități organizatorice. Redirecționarea ar trebui să fie oferită într-un mod subtil și pozitiv, cum ar fi o bătaie ușoară pe umăr sau o mână pe birou, pentru a nu o face să se simtă stânjenită. Așezarea preferențială aproape de profesor sau în apropierea părții din față a clasei va ajuta probabil la reducerea distragerilor și la facilitarea redirecționării frecvente și a verificării de către profesor.

Sarcinile complexe ar trebui să fie împărțite în pași secvențiali mai mici pentru a face procesul de învățare mai gestionabil. Instrucțiunile ar trebui să fie date una câte una, iar seturile mai lungi de instrucțiuni ar trebui să fie împărțite, repetate, exersate sau scrise pentru Diana. Instruirea suplimentară în abilități organizatorice, cum ar fi realizarea de schițe, diagrame sau planificarea secvenței de pași pentru a finaliza o sarcină, ar fi de mare ajutor în îmbunătățirea eficienței și autonomiei ei academice.

Este întotdeauna dificil să prezici rezultatele cognitive pentru copiii mici, mai ales în contextul unei condiții neurologice potențial progresive. Totuși, dacă hidrocefalia Dianei rămâne stabilă și nu progresează, rezultând într-o presiune intracraniană crescută, se presupune că și profilul ei cognitiv va rămâne stabil. În acest scenariu, Diana va continua probabil să necesite intervenții pentru ADHD și NLD. Utilizarea unui stimulant sau a altui medicament care îmbunătățește atenția poate fi justificată la un moment dat pentru a-i îmbunătăți capacitățile de atenție. Cu toate acestea, cauza neurologică de bază a dificultăților de atenție ale Dianei poate face intervenția farmacologică mai complexă și necesită o monitorizare atentă.

În ceea ce privește simptomele NLD, Diana va continua probabil să demonstreze un model de puncte forte verbale și slăbiciuni vizual-spațiale care vor afecta performanța ei academică. Este esențial să se dezvolte strategii de intervenție care să valorifice punctele ei forte verbale pentru a compensa slăbiciunile vizual-spațiale. Această abordare integrată și personalizată va contribui la crearea unui mediu de învățare care să răspundă nevoilor specifice ale Dianei, permițându-i să își dezvolte potențialul maxim și să prospere în mediul educațional.

Psih. Mădălina Simion

Psiholog clinician; neuropsiholog la Centrul de excelență MindCare din MedLife

S-a specializat in evaluarea complexa psihologica si neuropsihologica a copiilor, adolescentilor si adultilor cu afectiuni medicale (ADHD, anxietate, intarzieri in dezvoltare, tulburari genetice, tumori cerebrale, epilepsie, hidrocefalie, traumatisme cranio-cerebrale, etc) in vederea psihodiagnosticului.

A urmat o formare de 450 de ore teoretice si 500 de ore de practica in neuropsihologie clinica (Máster en Neuropsicología Clínica, Instituto Superior de Estudios Psicológicos (ISEP), acreditat de Consiliul General de Psihologie din Spania pentru specializarea in neuropsihologie clinica, program ce indeplineste ghidurile internationale de instruire ale Conferintei din Huston pentru acreditarea de psiholog expert in neuropsihologie clinica in Spania.

Interese profesionale: mapare corticala intraoperatorie, fMRI, functionare executiva

Write a comment:

*

Your email address will not be published.

Website pentru promovarea neuropsihologiei

PSIHOLOGIE CLINICA | NEUROPSIHOLOGIE © 2015 - 2021