Autismul reflectă diversitatea umană și este recunoscut ca o variație naturală în dezvoltarea neurologică. Fiecare persoană autistă aduce în lume un amestec unic de gândire, percepție și interacțiune, contribuind la bogăția spectrului uman. Diferențele în neurodezvoltare pot conduce la abordări distinctive în comunicare, interese pasionale și moduri de a se angaja cu mediul înconjurător.

Pentru unii, interesul intens pentru anumite domenii poate duce la explorări aprofundate și expertiză, în timp ce alții pot comunica și învăța în moduri care nu se aliniază întotdeauna cu normele convenționale. Este esențial să recunoaștem că provocările în interacțiunile sociale pot apărea nu dintr-o deficiență, ci dintr-o discrepanță între modul în care persoanele autiste și cele neautiste împărtășesc și interpretează informațiile sociale.

Celebrarea autismului implică recunoașterea punctelor forte și a abilităților unice, precum și a provocărilor individuale. În loc să fie văzut ca o problemă de remediat, autismul poate fi abordat ca o diferență care necesită înțelegere, respect și adaptări care să permită fiecărei persoane să-și atingă potențialul. Aceasta înseamnă că intervențiile educaționale și de sprijin ar trebui să fie centrate pe persoană și să valorifice diversitatea neurologică, nu să o suprime.

Înțelegerea și acceptarea spectrului autismului ca parte integrantă a diversității umane ne permite să îmbrățișăm fiecare individ așa cum este și să lucrăm împreună pentru a construi o societate mai inclusivă și mai adaptată la nevoile tuturor.

Diversitatea experiențelor autistice este largă și poate varia între persoane, inclusiv diferențe asociate cu genul. Este observat în cercetări că băieții sunt diagnosticați cu autism mai frecvent decât fetele, cu un raport de aproximativ patru la unu. Acest dezechilibru în diagnosticare ridică întrebări importante: este posibil ca băieții să fie mai susceptibili la autism sau este cazul că sistemul actual de diagnosticare nu identifică la fel de eficient autismul la fete?

Există posibilitatea ca fetele să prezinte trăsături autistice diferit de băieți, care nu sunt întotdeauna recunoscute în cadrul criteriilor de diagnosticare stabilite, care au fost modelate în mare măsură pe studii inițiale centrate pe băieți. De exemplu, fetele ar putea să se angajeze în comportamente repetitive sau să aibă interese intense în moduri care sunt mai puțin evidente sau care se încadrează în normele sociale acceptate pentru fete. De asemenea, fetele pot avea abilități de camuflaj social mai dezvoltate, care le permit să se adapteze și să mascheze trăsăturile autistice în contexte sociale.

Din perspectiva genetică, există ipoteza că băieții ar putea avea o predispoziție mai mare pentru dezvoltarea autismului, cu teorii care sugerează că anumite configurații genetice sau influențe hormonale, cum ar fi niveluri mai ridicate de testosteron prenatal, ar putea contribui la această susceptibilitate. Cu toate acestea, aceste teorii sunt încă în curs de cercetare și nu oferă răspunsuri definitive.

Este esențial să abordăm autismul într-un mod care să recunoască și să valorifice diversitatea neurologică în toate genurile, să promoveze o înțelegere cuprinzătoare și să asigure că toate persoanele autiste primesc recunoașterea și suportul de care au nevoie. Acest lucru implică ajustarea metodelor de diagnosticare pentru a include o gamă mai largă de trăsături autistice și a accepta că autismul se poate manifesta diferit în funcție de contextul social și cultural, precum și de caracteristicile individuale ale fiecărei persoane.

Autismul se manifestă într-o multitudine de moduri, iar expresia sa poate varia nu doar de la individ la individ, dar și între genuri, reflectând diversitatea unică a fiecărei persoane. Studiile imagistice cerebrale sugerează că bărbații și femeile autiste pot prezenta modele diferite de activitate în lobii frontali, ceea ce indică faptul că genul poate avea un rol în modul în care trăsăturile autiste se manifestă.

Într-un mediu educațional, de exemplu, comportamentele mai vizibile, cum ar fi hiperactivitatea sau agresivitatea, pot fi mai ușor de recunoscut la băieți, ceea ce îi face să fie observați și, posibil, să primească un diagnostic mai rapid. Pe de altă parte, fetele pot avea tendința de a internaliza experiențele lor, gestionându-și emoțiile în moduri care nu atrag atenția în același mod, cum ar fi prin anxietate sau sentimente de depresie, care pot fi trecute cu vederea.

Această diferență în expresia autismului poate duce la o neînțelegere a modului în care fetele trăiesc autismul și la o recunoaștere mai puțin frecventă a acestuia în comparație cu băieții. De exemplu, trăsătura de „comportament repetitiv” în autism, care poate determina copiii să dezvolte obiceiuri de joacă specifice și restrânse, se poate manifesta diferit între genuri. Băieții pot fi atrași de subiecte precum trenurile, dezvoltând o pasiune pentru memorarea orarelor și a detaliilor tehnice, ceea ce poate contrasta puternic cu interesele colegilor lor. În contrast, fetele pot dezvolta interese intense în domenii care sunt mai comune și acceptate social, cum ar fi celebritățile sau cultura pop, făcând ca pasiunile lor să pară mai puțin evidente ca parte a spectrului autist.

Este vital să recunoaștem și să apreciem aceste diferențe, să ne educăm pentru a detecta autismul în toate formele sale și să ne asigurăm că fiecare persoană autistă primește sprijinul și înțelegerea necesare. O abordare neuroafirmativă încurajează o perspectivă mai largă și mai inclusivă, care să recunoască valoarea și contribuția tuturor membrilor comunității autiste.

În cadrul societății, există adesea așteptări diferite legate de comportamentul social al fetelor și al băieților, așteptări care pot influența modul în care persoanele autiste se străduiesc să se integreze. Tradițional, fetele sunt încurajate să fie mai sociabile și să inițieze și să mențină relații interpersonale, ceea ce poate determina fetele autiste să facă eforturi suplimentare pentru a se alinia la aceste norme sociale, chiar și atunci când aceste interacțiuni nu le sunt confortabile sau intuitive.

Această tendință de a încerca să se conformeze așteptărilor sociale poate face ca trăsăturile autistice ale fetelor să fie mai puțin vizibile pentru cei din jur, ceea ce poate duce la o recunoaștere și un diagnostic întârziat. Pe de altă parte, băieții sunt adesea mai puțin presați să se conformeze acestor norme de socializare și, ca urmare, pot manifesta mai des trăsături autistice în moduri care sunt mai ușor de observat, ducând la un diagnostic mai frecvent.

Este important să recunoaștem că fiecare persoană autistă, indiferent de gen, poate avea propriile provocări și puncte forte. În loc să ne concentrăm pe încadrarea în normele sociale, ar trebui să promovăm acceptarea și sprijinul pentru toate modurile în care persoanele autiste aleg să se exprime și să interacționeze cu lumea. Acest lucru include recunoașterea că băieții autisti pot fi supuși altor tipuri de presiuni, cum ar fi așteptările legate de performanța fizică, care pot fi dificile pentru cei care se confruntă cu coordonare sau control motor provocator, cum ar fi în cazul dispraxiei.

Într-o abordare neuroafirmativă, accentul se pune pe crearea unui mediu care să valorizeze diversitatea și să ofere fiecărei persoane autiste spațiul și resursele necesare pentru a trăi autentic și a prospera. Aceasta înseamnă să ne adaptăm așteptările și să oferim sprijin individualizat care să reflecte nevoile specifice ale fiecărui individ.

Strategiile pe care fetele autiste le dezvoltă pentru a naviga într-o lume socială care nu este întotdeauna intuitivă pentru ele sunt un exemplu de adaptabilitate și inteligență. Termenul de „camuflaj” descrie modul în care fetele pot alege să se pregătească meticulos pentru interacțiuni sociale, exersând expresii faciale și replici pentru a se asigura că pot participa la conversații într-un mod care pare natural. Aceste strategii de adaptare pot fi privite ca un set de abilități care necesită efort și dedicație, asemenea unui actor care se pregătește pentru un rol într-o piesă de teatru. Cu toate acestea, chiar dacă aceste eforturi pot ajuta la navigarea în situații sociale, ele pot, de asemenea, să adauge un strat suplimentar de stres, deoarece menținerea acestui nivel de adaptare poate fi solicitantă.

În ceea ce privește diagnosticarea autismului, este important să recunoaștem că instrumentele și metodele de evaluare au fost dezvoltate istoric cu o înclinație către identificarea autismului la băieți. Aceasta poate duce la o subreprezentare a fetelor autiste, mai ales în cazul celor care nu prezintă trăsături autistice severe sau care au abilități intelectuale mai înalte. Este esențial să ne îndreptăm atenția către o perspectivă mai echitabilă și mai cuprinzătoare în procesul de diagnosticare, pentru a ne asigura că toate persoanele autiste, indiferent de gen, primesc recunoașterea și sprijinul de care au nevoie.

O abordare neuroafirmativă recunoaște și celebrează diversitatea spectrului autist și încurajează dezvoltarea de instrumente de diagnosticare care să reflecte mai corect experiențele tuturor persoanelor autiste. Prin extinderea înțelegerii noastre și ajustarea practicilor de diagnosticare, putem îmbunătăți capacitatea noastră de a identifica și sprijini fetele și femeile autiste, asigurându-ne că nimeni nu rămâne „ascuns la vedere”.

Psih. Mădălina Simion

Psiholog clinician; neuropsiholog la Centrul de excelență MindCare din MedLife

S-a specializat in evaluarea complexa psihologica si neuropsihologica a copiilor, adolescentilor si adultilor cu afectiuni medicale (ADHD, anxietate, intarzieri in dezvoltare, tulburari genetice, tumori cerebrale, epilepsie, hidrocefalie, traumatisme cranio-cerebrale, etc) in vederea psihodiagnosticului.

A urmat o formare de 450 de ore teoretice si 500 de ore de practica in neuropsihologie clinica (Máster en Neuropsicología Clínica, Instituto Superior de Estudios Psicológicos (ISEP), acreditat de Consiliul General de Psihologie din Spania pentru specializarea in neuropsihologie clinica, program ce indeplineste ghidurile internationale de instruire ale Conferintei din Huston pentru acreditarea de psiholog expert in neuropsihologie clinica in Spania.

Interese profesionale: mapare corticala intraoperatorie, fMRI, functionare executiva

  1. 19 aprilie 2024

    Felicitari pentru acest articol minunat care aduce in atentie importanta recunoasterii si acceptarii diversitatii in ceea ce priveste autismul. Este esential sa intelegem ca fiecare persoana autista este unica si aduce in lume o viziune si mod de interactiune diferit, contribuind astfel la bogatia umana. Recunoasterea si valorificarea punctelor forte si a abilitatilor unice, precum si a provocarilor individuale, este esentiala pentru a permite fiecarei persoane sa-si atinga potentialul si pentru a construi o societate mai inclusiva. De asemenea, este important sa fim constienti de faptul ca diferentele in diagnosticare intre baieti si fete pot ridica intrebari importante, iar metodele de diagnosticare ar trebui sa fie ajustate pentru a include o gama mai larga de trasaturi autistice.

Write a comment:

*

Your email address will not be published.

Website pentru promovarea neuropsihologiei

PSIHOLOGIE CLINICA | NEUROPSIHOLOGIE © 2015 - 2021