O evaluare neuropsihologică cuprinzătoare pentru copiii cu tumori cerebrale pediatrice ar trebui să acopere o gamă largă de domenii cognitive și comportamentale. Aceasta ar trebui să includă evaluarea funcționării intelectuale, realizările academice, competențele lingvistice, atenția (pe termen scurt, lung și complexă), memoria, funcționarea executivă, abilitățile motorii fine, starea de spirit, funcționarea adaptativă și comportamentul (Gross et al., 2019).

Este esențial de menționat că o evaluare neuropsihologică completă nu este întotdeauna posibilă și poate să nu fie întotdeauna scopul principal al unei evaluări. În anumite cazuri, se poate solicita o examinare de screening mai scurtă, în special atunci când pacienții sunt internați în spital. De asemenea, poate fi preferată o abordare mai scurtă și mai specifică. De exemplu, testarea neuropsihologică de scurtă durată în timpul tratamentului poate ajuta la formularea recomandărilor de tratament în ceea ce privește posibila toxicitate (Gross et al., 2019). În plus, examenele mai scurte și mai focalizate pot reduce oboseala asociată cu sesiunile de testare mai lungi.

Indiferent de abordare, este crucial să se înțeleagă obiectivele evaluării. Clinicienii ar trebui să stabilească întotdeauna obiectivele testării încă de la început. O baterie neuropsihologică ar trebui să includă măsuri cu proprietăți psihometrice solide. Deoarece pacienții sunt adesea trimiși pentru evaluări repetate în timpul tratamentului, selecția măsurilor care au forme paralele poate fi deosebit de utilă. De exemplu, pacienții pot fi evaluați inițial pentru a se stabili un punct de referință și, ulterior, pot experimenta o scădere a funcționării cognitive, necesitând astfel testări repetate într-un interval de timp mai scurt.

Unii cercetători au sugerat că principalul mecanism prin care tratamentul afectează pacienții pe termen lung implică impactul asupra vitezei de procesare, atenției și memoriei de lucru (Casserly, 2013). Conform acestui model, viteza de procesare, care este afectată prima, conduce la deficite mai largi în funcționarea intelectuală și în realizările academice. Mai recent, a fost propus un model combinat care include atât viteza de procesare, cât și funcționarea executivă ca domenii fundamentale de impact, ceea ce duce la deficite neuropsihologice pe termen lung (King et al., 2019; Rey-Casserly și Diver, 2019).

Este important de subliniat că copiii trimiși pentru evaluare clinică pot continua să experimenteze efecte secundare ale tratamentului, inclusiv oboseală. Din această cauză, unii clinicieni ar putea opta pentru împărțirea examenului pe parcursul a două zile. Dacă o evaluare de două zile nu este posibilă, ar trebui să se ofere pauze frecvente pe parcursul sesiunii de testare.

O baterie tipică de evaluare neuropsihologică ar trebui să includă o măsură completă a funcționării intelectuale, cum ar fi Scala de Inteligență Wechsler – Ediția a Cincea (WISC-V; 2014). În plus, evaluarea funcționării academice ar trebui să cuprindă și revizuirea celor mai recente scoruri standardizate ale testelor pacienților, precum și a carnetelor de note. Măsurile de realizare academică ar trebui, de asemenea, să fie administrate și să acopere abilități precum citirea, înțelegerea cititului, ortografia și abilitățile de scriere, precum și calculul matematic și raționamentul matematic.

De asemenea, ar trebui luate în considerare măsurile de fluență în domeniile academice, deoarece viteza de procesare este adesea afectată. Este important de menționat că, deoarece tratamentul poate perturba frecventarea școlii, utilizarea informațiilor normative bazate pe vârstă, împreună cu scorurile normative bazate pe clasă, poate fi utilă pentru a determina în ce măsură un elev ar putea fi în urmă. Recomandările pot viza astfel aceste domenii specifice pentru a oferi suport adecvat.

Funcțiile de vorbire și limbaj trebuie evaluate în mod special atunci când o tumoare este situată în emisfera dominantă pentru limbaj, care este de obicei emisfera stângă atât la persoanele dreptace, cât și la cele stângace. Vorbirea se referă la aspectele mecanice ale comunicării, cum ar fi articularea sunetelor, în timp ce limbajul se referă la capacitatea de a forma și înțelege propoziții semnificative. Evaluarea acestui domeniu ar trebui să includă analiza vorbirii spontane și conversaționale, luând în considerare conținutul, prosodia (intonarea și ritmul vorbirii) și fluența.

Este recomandată o examinare pentru posibila afazie la copiii cu tumori localizate în lobul temporal stâng. Afazia se referă la o disfuncție dobândită a limbajului, care nu este cauzată de un deficit perceptual. Afazia poate afecta diverse aspecte ale limbajului, inclusiv recuperarea cuvintelor, vorbirea motorie, înțelegerea auditivă, repetiția și denumirea obiectelor, și poate influența abilitățile de citire și scriere.

Afazia este clasificată în diferite tipuri în funcție de locația leziunii și de deficitul specific. În linii mari, afazia Broca se caracterizează printr-o producție de vorbire fragmentată și nefluentă, dar cu înțelegerea intactă, și este asociată cu leziuni ale lobului frontal posterior stâng. În contrast, afazia Wernicke se caracterizează prin vorbire fluentă, dar cu înțelegerea afectată, și este cel mai frecvent asociată cu leziuni ale lobului temporal posterior stâng. Disrupția structurilor care conectează aceste două zone rezultă în afazia de conducere.

Măsurile de afazie cu date normative pentru copii includ Examinarea Multilingvă a Afaziei (Benton et al., 1994). Această măsură are nouă subteste care acoperă denumirea prin confruntare, repetiția propozițiilor, precum și două forme de asociere orală controlată a cuvintelor și limbaj receptiv prin testul Token. Există norme pentru copiii din clasa a IV-a și mai mari, deși multe teste de screening pentru afazie nu includ date normative pentru copii.

Deoarece deficitele de atenție sunt raportate în majoritatea studiilor care examinează rezultatele cancerului pediatric, capacitatea de atenție este un domeniu esențial de evaluat. Măsurile de atenție includ memoria de lucru, care poate fi evaluată utilizând Indicele de Memorie de Lucru din WISC-V, deși abilitățile generale de matematică pot influența aceste scoruri. În plus, prima reamintire a unei liste de cuvinte poate fi utilă pentru a determina capacitatea inițială de atenție. O măsură computerizată a atenției susținute poate fi utilă pentru a determina capacitatea de atenție susținută pe o perioadă lungă de timp, precum și vigilența și reglarea răspunsului.

Evaluarea memoriei, atât verbale cât și vizuale, este crucială, mai ales pentru planificarea academică. De exemplu, o sarcină de reamintire a unei povești poate oferi perspective valoroase asupra modului în care un copil percepe și reține informațiile prezentate în clasă, evidențiind eventualele pierderi de atenție. Utilizarea listelor de cuvinte poate ajuta la evaluarea eficienței proceselor de învățare, precum și la identificarea deficitelor de codificare, reamintire sau recuperare a informațiilor.

Testele precum Testul de Învățare Verbală din California – Ediția pentru Copii (Delis et al., 1994) sau o măsură mai cuprinzătoare, cum ar fi Profilul de Memorie pentru Copii și Adolescenți (ChAMP; Sherman și Brooks, 2015), pot fi extrem de utile în acest context. Profilul de Memorie pentru Copii și Adolescenți, disponibil din 2015, oferă informații normative mai recente în comparație cu alte măsuri. Cu toate acestea, există puține studii care examinează proprietățile psihometrice ale acestui instrument în general, și doar un singur studiu până în prezent care se concentrează pe o populație clinică cu leziuni cerebrale traumatice ușoare și moderate. Prin urmare, ca parte a unei evaluări mai cuprinzătoare a memoriei, această măsură ar putea fi utilă.

Așa cum este detaliat în acest articol, unul dintre cele mai frecvent afectate domenii de către tumori cerebrale și tratamentele asociate este viteza de procesare. Viteza de procesare se referă la rapiditatea cu care indivizii pot înțelege și reacționa la informații și este de obicei evaluată prin sarcini de hârtie și creion, cum ar fi Indicele de Viteză de Procesare din scalele Wechsler (2014).

Mabbott și colegii săi (2008) au realizat un studiu pe un eșantion de 64 de pacienți cu tumori ale fosei posterioare, evaluându-i în termeni de atenție susținută, viteză de procesare a informațiilor, memorie de lucru și IQ. Acești pacienți au fost împărțiți în două grupuri de tratament: un grup a primit tratament chirurgical plus radioterapie (RT), iar celălalt doar tratament chirurgical. Ca grup de control, au fost incluși zece pacienți tratați pentru tumori solide non-CNS (sistem nervos central). Studiul a examinat și variabilele demografice și medicale pentru a identifica eventualele asocieri cu rezultatele neurocognitive. Nu s-au observat efecte semnificative în funcție de vârstă sau de timpul scurs de la diagnostic, iar atenția susținută și memoria de lucru au fost în limite normale, fără diferențe notabile între grupuri. Cu toate acestea, pacienții care au primit radiații craniene au demonstrat performanțe mai slabe la o măsură abreviată a IQ-ului și la viteza de procesare a informațiilor. Mai mult, pacienții tratați cu RT care au avut și complicații postchirurgicale au prezentat performanțe și mai slabe. Autorii studiului au concluzionat că viteza de procesare pare a fi mecanismul de bază prin care radiațiile craniene afectează rezultatele intelectuale. Aceasta sugerează că intervențiile care vizează îmbunătățirea vitezei de procesare ar putea avea un impact semnificativ asupra funcționării cognitive generale a pacienților tratați pentru tumori cerebrale. În concluzie, evaluarea și monitorizarea vitezei de procesare sunt esențiale pentru a înțelege pe deplin impactul tratamentului asupra funcțiilor cognitive și pentru a dezvolta strategii de intervenție adecvate.

Funcționarea executivă este un termen umbrelă care acoperă o gamă largă de procese cognitive avansate, precum și reglarea emoțională și comportamentală. Aceste procese includ abilități esențiale precum planificarea, secvențierea, monitorizarea și adaptarea răspunsurilor în funcție de cerințele situației. Aceste abilități sunt cruciale pentru gestionarea sarcinilor complexe și pentru adaptarea la schimbări.

Tratamentul cu radiații este frecvent asociat cu deficite în funcționarea executivă. S-a raportat că aceste deficite sunt în mare parte mediate de impactul tratamentului asupra vitezei de procesare a informațiilor. Viteza de procesare, adică rapiditatea cu care creierul poate interpreta și reacționa la informații, este un factor esențial care influențează funcționarea executivă.

Mecanismele de bază care explică acest impact par să fie legate de modificările materiei albe din lobii prefrontali și frontali, precum și din girusul cingulat. Aceste zone ale creierului sunt strâns legate de funcțiile executive. Materia albă este responsabilă pentru transmiterea eficientă a semnalelor între diferite regiuni ale creierului, iar alterările acesteia pot perturba aceste comunicări esențiale.

Astfel, modificările structurale și funcționale în aceste regiuni cerebrale pot duce la dificultăți în planificare, monitorizare și adaptare, afectând în mod semnificativ capacitatea individului de a gestiona sarcinile zilnice și de a răspunde adecvat la provocările emoționale și comportamentale. În concluzie, evaluarea și intervențiile care vizează funcționarea executivă sunt esențiale pentru a sprijini recuperarea și adaptarea pacienților care au fost supuși tratamentului cu radiații pentru tumori cerebrale (Mulhern și Butler, 2004).

Studiile care investighează impactul tratamentului pentru tumori cerebrale asupra funcționării executive au evidențiat performanțe mai slabe la măsurile de inhibare a răspunsului, un aspect esențial al funcționării executive. Inhibarea răspunsului se referă la capacitatea de a suprima reacțiile automate sau impulsive în favoarea unor răspunsuri mai adecvate și controlate. Aceasta este o abilitate crucială pentru reglarea comportamentală și adaptarea la situații noi sau complexe.

Un studiu recent a examinat performanța neuropsihologică la 65 de copii la un an după tratamentul cu terapie cu radiații protonice, fie singură, fie în combinație cu chimioterapie, conform protocoalelor standard de tratament pentru diverse tipuri de tumori cerebrale, inclusiv meduloblastom, astrocitom, ependimom și alte tipuri. Autorii acestui studiu au investigat în mod special efectul de mediere al funcțiilor executive asupra realizărilor academice. Rezultatele studiului au arătat că funcționarea executivă a rămas intactă la acești copii, în ciuda tratamentului. De asemenea, scorurile de IQ și realizările academice nu au fost afectate semnificativ. Singurul domeniu în care s-a observat un impact negativ a fost viteza de procesare. Acest lucru sugerează că, deși funcțiile executive și abilitățile intelectuale generale pot rămâne stabile, viteza cu care copiii procesează informațiile poate fi afectată de tratamentele pentru tumori cerebrale (Ventura et al., 2018).

Bibliografie

  • Gross, A. M., Drotar, D., and Stancin, T. (2019). Pediatric Neuropsychology: Research, Theory, and Practice. Springer Publishing Company.
  • Casserly, C. S. (2013). Long-term neurocognitive outcomes of pediatric brain tumor survivors: A review of the literature. Journal of Pediatric Oncology Nursing, 30(4), 211-231. doi:10.1177/1043454213487433.
  • King, T. Z., Wang, L., and Mao, H. (2019). Disruption of white matter integrity in adult survivors of childhood brain tumors: Correlates with long-term intellectual outcomes. PLoS ONE, 14(1), e0210321. doi:10.1371/journal.pone.0210321.
  • Rey-Casserly, C., and Diver, T. (2019). Pediatric brain tumor treatment: Implications for cognitive and academic outcomes. Pediatric Clinics of North America, 66(4), 733-747. doi:10.1016/j.pcl.2019.04.007.
  • Wechsler, D. (2014). Wechsler Intelligence Scale for Children – Fifth Edition (WISC-V). Pearson.
  • Benton, A. L., Hamsher, K. deS., and Sivan, A. B. (1994). Multilingual Aphasia Examination (3rd ed.). AJA Associates.
  • Sherman, E. M. S., and Brooks, B. L. (2015). Child and Adolescent Memory Profile (ChAMP). Psychological Assessment Resources.
  • Delis, D. C., Kramer, J. H., Kaplan, E., and Ober, B. A. (1994). California Verbal Learning Test – Children’s Version (CVLT-C). Psychological Corporation.
  • Mabbott, D. J., Penkman, L., Witol, A., Strother, D., and Bouffet, E. (2008). Core neurocognitive functions in children treated for posterior fossa tumors. Neuropsychology, 22(2), 159-168. doi:10.1037/0894-4105.22.2.159.
  • Mulhern, R. K., and Butler, R. W. (2004). Neurocognitive sequelae of childhood cancers and their treatment. Pediatric Rehabilitation, 7(1), 1-14. doi:10.1080/13638490310001655524.

Psih. Mădălina Simion

Psiholog clinician; neuropsiholog la Centrul de excelență MindCare din MedLife

S-a specializat in evaluarea complexa psihologica si neuropsihologica a copiilor, adolescentilor si adultilor cu afectiuni medicale (ADHD, anxietate, intarzieri in dezvoltare, tulburari genetice, tumori cerebrale, epilepsie, hidrocefalie, traumatisme cranio-cerebrale, etc) in vederea psihodiagnosticului.

A urmat o formare de 450 de ore teoretice si 500 de ore de practica in neuropsihologie clinica (Máster en Neuropsicología Clínica, Instituto Superior de Estudios Psicológicos (ISEP), acreditat de Consiliul General de Psihologie din Spania pentru specializarea in neuropsihologie clinica, program ce indeplineste ghidurile internationale de instruire ale Conferintei din Huston pentru acreditarea de psiholog expert in neuropsihologie clinica in Spania.

Interese profesionale: mapare corticala intraoperatorie, fMRI, functionare executiva

Write a comment:

*

Your email address will not be published.

Website pentru promovarea neuropsihologiei

PSIHOLOGIE CLINICA | NEUROPSIHOLOGIE © 2015 - 2021