Dupa primul „episod” din jurnalul unui stagiar in Germania, in care am vorbit despre o zi obisnuita, aflam acum despre cum este organizata activitatea unui neuropsiholog.          

Nemtii sunt cunoscuti pentru spiritul organizatoric si punctual. Aceste doua valori se regasesc in majoritatea activitatilor pe care le fac.

Inca de la prima ora, neuropsihologul isi planifica pentru fiecare pacient, in functie de interventie, un timp alocat preconizat; intervalele in care discuta cu pacientii le comunica apoi intregii echipe, pentru ca ceilalti specialisti sa se poata ghida dupa el. De obicei sunt rezervate 30 de minute pentru urmatoarele activitati:

  • screening neuropsihologic – pacientii sunt evaluati rapid la capitolul functionare cognitiva generala (limba, memorie, atentie, orientare spatio-temporala) si depresie;
  •  sesiuni de training neurocognitiv – pacientii exerseaza ori la calculator, ori cu materiale fizice (de ex. figuri colorate, pagini de completat) aria cognitiva afectata;
  • discutie de incheiere a terapiei – pacientul isi ia la revedere de la neuropsiholog, sunt discutate planurile de viitor si cum va decurge in continuare recuperarea;
  • testarea dementei;
  • discutie suportiva;
  • testare pentru verificarea recuperarii.

Daca este necesara testarea amanuntita a atentiei sau a altor functii cognitive, neuropsihologul isi poate rezerva si 1-1,5 h doar pentru aceasta. De asemenea, daca pacientul se afla intr-o criza precum o depresie acuta sau are ganduri de suicid, atunci neuropsihologul isi poate rezerva peste 30 de minute pentru a ameliora situatia pacientului.

De obicei, neuropsihologul dar si ceilalti specialisti nu depasesc durata limita stabilita (de cele mai multe ori 30 de min.).

Dupa fiecare activitate, neuropsihologul documenteaza rezultatele folosind un soft medical, ca si ceilalti specialisti. Fiecare item la teste,  interpretarea testelor, toate observatiile relevante sunt introduse in soft. Asadar, absolut toate informatiile importante se gasesc la doar un click distanta, pentru toti (de la neurolog la fizioterapeut). Neuropsihologul semneaza electronic, dateaza si indica durata exacta a activitatii. Imaginile unor investigatii precum RMN sunt de asemenea in acelasi soft. Astfel neuropsihologul poate sa-si faca o imagine de ansamblu asupra tuturor investigatiilor (de la gramajul medicamentelor la imaginea creierului).

Dupa-amiaza discuta in fata intregii echipe despre pacientii testati anterior, iar medicul de pe sectie completeaza observatiile intr-un document comun, vizibil pe un videoproiector pentru toti cei prezenti.

Dupa incheierea activitatilor cu pacientul, neuropsihologul preda toate documentele (testele completate etc.) asistentelor medicale; ele urmeaza sa stranga documentele intr-un dosar comun pentru pacient. Fiecare dosar are un cod de scanare personalizat (ca la ambalejele alimentelor).

In cazul training-urilor fizice, neuropsihologul pastreaza si scaneaza materialele lucrate. De asemenea, training-ul computerizat este personalizat in functie de pacient, cu numele si datele personale ale acestuia.

In timpul testarii sau discutiei cu pacientul, neuropsihologul are o placuta cu inscriptia „neuropsihologie – nu deranjati” pe care o agata la usa salonului in care se afla pacientul. Astfel, ceilalti specialisti (medici, fizioterapeuti etc.) pot intra doar in situatii de extrema urgenta.

In concluzie, toate activitatile neuropsihologului sunt monitorizate pe calculator si bine organizate.

 

P.S. In fotografie, Insula Muzeelor din Berlin.

                                               

Ca stagiar in neuropsihologie la un spital din Germania, am avut posibilitatea sa cunosc indeaproape viata de neuropsiholog la standarde vestice. Le voi povesti din perspectiva mea subiectiva, desi voi incerca sa ma ghidez dupa lucruri pur obiective. Voi povesti despre toate aspectele practice din aceasta profesie, de la o zi obisnuita pana la organizare, dotari, atmosfera, lucrul cu bolnavii si dificultatile sau punctele pozitive pe care le intampina un stagiar emigrant, ca si mine.

Andreea Iordan Jezlova

Andreea este psiholog (Master of Science), cu studii de licenta la Facultatea de Psihologie, Universitatea București si masterat stiintific în psihologie pedagogica (invatare, educatie, motivatie) si psihopatologie la Universität Potsdam, Germania. A lucrat printre altele ca stagiar în psihologie la Technische Universität Berlin, Senatul din Berlin, Clinica Salus Lindow si Spitalul Crucii Rosii din Berlin (medicină internă, geriatrie, clinica geriatrică de neuroabilitare, accidente vasculare cerebrale - stroke-unit, neurologie). Andreea lucreaza din mai 2017 in Berlin la Vitanas Clinic for Geriatrics pe neuropsihologie geriatrica. Face evaluari neuropsihologice si terapie pentru seniori. Se ocupa in special de pacientii cu dementa vasculara, Alzheimer, hidrocefalie cu presiune normala, tulburare cognitiva usoara, accidente vasculare cerebrale, oftalmoplegie supranucleara, Chorea Huntington, sindrom Korsakov, Morbus Parkinson, pacientii cu tendinte suicidare, depresie, hemoragie subarahnoidala, delir etc. De asemenea, tine grupuri terapeutice de suport pentru pacientii aflati in recuperare neurocognitiva. Pe langa aceasta, urmeaza formarea continua in neuropsihologie la Gesellschaft für Neuropsychologie (Societatea Germana pentru Neuropsihologie): de ex. cursuri de neuroanatomie functionala, neuropsihologie culturala, gestionarea situatiilor de criza precum a suicidalitatii, dementei, psihopatologie, tulburari neurocognitive in psihiatrie.

Website pentru promovarea neuropsihologiei

PSIHOLOGIE CLINICA | NEUROPSIHOLOGIE © 2015 - 2021