In ultimele decenii discutiile despre diferentele de gen intre femei si barbati s-au accentuat. In special, curentul feminist a propagat ideea ca diferentele de gen apar ca urmare a societatii, care ne invata cum sa ne purtam conform sexului pe care il avem. Una dintre ideile larg raspandite si astazi, conform Simone de Beauvoir, este ca nu ne nastem femei sau barbati, ci devenim. Totusi, asa sa fie?

Diferentele de gen intre femei si barbati, se manifesta inca din copilarie. Melissa Hines (2010) afirma de exemplu ca cele mai mari diferente dintre fetite si baieti se pot vedea in jocul copiilor. Jocul este cu atat mai important, cu cat el constituie una din cele mai importante activitati cu care copiii isi petrec timpul si care afecteaza direct dezvoltarea creierului. Oricine poate observa ca fetele si baietii difera la capitolul jucarii, tovarasi de joaca si activitati preferate. Baietii prefera vehicule ca jucarii, iar fetele papusile.

In general copiii prefera parteneri de joaca de acelasi sex, iar baietii petrec mai mult timp decat fetele in jocuri dure sau de „lupta“. Diferenta de gen in alegerea jucariilor a fost in general considerata ca fiind rezultatul socializarii. Intr-adevar copiii tind sa aleaga jucarii care au fost etichetate de adulti ca fiind „pentru fete“ si „pentru baieti“ sau tind sa aleaga jucariile pe care le-au vazut la copiii mai mari.

Totusi, una din descoperirile surprinzatoare este ca preferinta pentru jucarii, exact ca alte aspecte legate de joc tipice sexului, sunt influentate si de testosteronul prenatal. Incepand cu aproximativ a 7-a saptamana de sarcina, testiculele incep sa produca testosteron, ducand la diferente majore in concentratia prenatala de testosteron intre barbati si femei. Studii cu privire la receptorul androgenic din creierele animalelor de laborator au aratat ca expunerea prenatala la testosteron produce diferente de sex in structura si functionarea creierului (McCarthy et al., 2009). Relatia dintre comportamentul copiilor din timpul jocului si testosteronul prenatal poate fi masurat in 2 moduri.

Prima metoda este sa ne uitam la comportamentul fetelor care se joaca si care au fost expuse la nivele ridicate de testosteron in uter. De exemplu, copiii mamelor carora li s-a prescris hormoni sintetici in pilulele contraceptive au avut manifestari diferite. Copiii mamelor care au primit progestativ de sinteza au demonstrat un comportament tipic masculin, pe cand copiii mamelor care au primit pilule cu efect antiandrogen au manifestat efectele opuse (Hines, 2011).

Un alt tip de studiu demonstreaza ca exista o legatura intre nivelul de testosteron in lichidul amniotic la fat si scorurile la comportamentele tipice fetelor sau baietilor din timpul jocului (Auyeung et al., 2009). Avand in vedere ca parintii nu stiu nivelul de testosteron al copilului, este putin probabil ca socializarea sa fie responsabila pentru diferentele intre sexe.

Pe langa studiile pe oameni, studiile pe maimute demonstreaza o diferenta intre masculi si femele la capitolul jucarii, asemanator cu copiii. De exemplu, femelele de maimuta sud-africana Chlorocebus pygerythrus preferau jucarii tipice fetelor precum papusi, iar masculii petreceau mai mult timp cu jucariile tipice baietilor, cum ar fi masinile (Alexander & Hines, 2002). Nu este clar ce ii atrage pe baieti la masini, dar ei ar putea prefera jucarii care se pot misca in spatiu, cel mai probabil cu roti (vezi imaginea 1).

vervet monkey toy

Imaginea 1: Femela (stanga) si mascul (dreapta) din specia sud-africana jucandu-se

In concluzie, diferentele de sex se manifesta inca din copilarie si pot avea numerosi factori, prin care cei hormonali. Totusi, sexul biologic, la fel ca si mana dominanta (stanga sau dreapta) permite o flexibilitate. Toate fetele si baietii manifesta atat caractere masculine si feminine, la niveluri diferite.

Referinte

Alexander, G. M., & Hines, M. (2002). Sex differences in response to children’s toys in nonhuman primates (Cercopithecus aethiops sabaeus). Evolution and Human Behavior, 23(6), 467-479.

Auyeung, B., Baron-Cohen, S., Ashwin, E., Knickmeyer, R., Taylor, K., Hackett, G., & Hines, M. (2009). Fetal testosterone predicts sexually differentiated childhood behavior in girls and in boys. Psychological science, 20(2), 144-148.

Hines, M. (2010). Sex-related variation in human behavior and the brain. Trends in cognitive sciences, 14(10), 448-456.

Hines, M. (2011). Gender development and the human brain. Annual review of neuroscience, 34, 69-88.

McCarthy, M. M., De Vries, G. J., & Forger, N. G. (2009). Sexual differentiation of the brain: mode, mechanisms, and meaning. Hormones, brain and behavior, 3, 1707-44.

Andreea Iordan Jezlova

Andreea este psiholog (Master of Science), cu studii de licenta la Facultatea de Psihologie, Universitatea București si masterat stiintific în psihologie pedagogica (invatare, educatie, motivatie) si psihopatologie la Universität Potsdam, Germania. A lucrat printre altele ca stagiar în psihologie la Technische Universität Berlin, Senatul din Berlin, Clinica Salus Lindow si Spitalul Crucii Rosii din Berlin (medicină internă, geriatrie, clinica geriatrică de neuroabilitare, accidente vasculare cerebrale - stroke-unit, neurologie). Andreea lucreaza din mai 2017 in Berlin la Vitanas Clinic for Geriatrics pe neuropsihologie geriatrica. Face evaluari neuropsihologice si terapie pentru seniori. Se ocupa in special de pacientii cu dementa vasculara, Alzheimer, hidrocefalie cu presiune normala, tulburare cognitiva usoara, accidente vasculare cerebrale, oftalmoplegie supranucleara, Chorea Huntington, sindrom Korsakov, Morbus Parkinson, pacientii cu tendinte suicidare, depresie, hemoragie subarahnoidala, delir etc. De asemenea, tine grupuri terapeutice de suport pentru pacientii aflati in recuperare neurocognitiva. Pe langa aceasta, urmeaza formarea continua in neuropsihologie la Gesellschaft für Neuropsychologie (Societatea Germana pentru Neuropsihologie): de ex. cursuri de neuroanatomie functionala, neuropsihologie culturala, gestionarea situatiilor de criza precum a suicidalitatii, dementei, psihopatologie, tulburari neurocognitive in psihiatrie.

Website pentru promovarea neuropsihologiei

PSIHOLOGIE CLINICA | NEUROPSIHOLOGIE © 2015 - 2021